Citate de Henry de Montherlant

Pentru aceia care au o mare putere de a iubi, dragostea nu constituie preocuparea de capetenie.

Fata pe care ai iubit-o la optsprezece ani si n-ai mai vazut-o de atunci, o iubesti toata viata.

A nu iubi nu e nimica, a nu putea iubi e grozav.

Metaforele sunt periculoase. Dragostea incepe printr-o metafora. (Insuportabila usuratate a fiintei) © CCC

Dragostea este farmecul cantecului pasarilor si cel mai dulce parfum al trandafirului. (traducere CCC - Copyright ©2012)

Cand toata lumea e indragostita, faptul ca tu nu esti iubit te doare cel mai tare.

Ne amintim că Empedocle spunea că Iubirea strânge laolaltă părţile formând corpuri întregi. Şi Anaxagoras îşi imagina un fel de forţă care, ca să spunem aşa, asigură ordinea şi creează oamenii, animalele, copacii şi florile. Această forţă el o numea spirit sau raţiune. (Lumea Sofiei)

Nu numai că vreau să fiu iubit, vreau să se spună că sunt iubit.

Mireasă dulce, Te-ador când plângi, Cum roua curge Pe flori adânci!   Cu-o primavară Ce-i bun s-a scurs, Dar roze-apară Pe-al Vremii curs!   Bălaia, bruna De-ales e greu? Plăcerea-ntruna E-al lumii Zeu.

Dragostea moare si ea. Incet, pe nesimtite, perfid. Chiar daca are clipe cand isi revine, cand se agata de viata.

Iubiti ceea ce niciodata nu veti vedea de doua ori.

Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire. Adânc şi larg şi-nalt, atât cât poate Atinge al meu suflet când străbate Spre graţie, spre tot, spre nesfârşire.   Şi te iubesc cu zilnică iubire, În paşnic fel, în zori, pe scăpătate - Şi slobod, cum te lupţi pentru dreptate, Curat, aşa cum fugi de linguşire.   Şi te iubesc cu patimă avută În vechi dureri şi cu credinţa care Părea, cu sfinţi copilareşti, pierdută.   Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare, Cu viaţa mea! - şi Domnul de-mi ajută Te voi iubi în moarte şi mai tare.   (Sonetul 43, Sonnet XLIII, Cum te iubesc?) traducere Maria Banuş

Cel ce iubește femeia este vărul soarelui. Proverb turcesc © CCC

Purtăm fiecare o dragoste-n noi, dar eu pentru tine şi tu... pentru alta. şi focul ne mistuie crunt, pe-amândoi, eu ard pentru tine, tu arzi... pentru alta.   Aştept un cuvânt, aştepţi un cuvânt, dar eu de la tine şi tu de la alta, şi braţul în vis ţi-l văd mângâind, dar tu, în visare, nu vezi decât pe alta...   Şi ce ne rămâne atunci de făcut, când soarta nu ştie decât să dezbine? Trăim amândoi, trăim doar iubind, deşi eu pe tine, tu totuşi pe alta. (Delir)

Ne dorim să fim îndrăgostiți, suspinăm cât timp suntem și răsuflăm ușurați când nu mai suntem! (Setea de dreptate) © CCC

În viaţă există o singură fericire: aceea de a iubi şi de a fi iubit.

Platon îl întreabă pe Socrate ce e dragostea... Socrate:  - Du-te pe câmp și adu-mi cea mai deosebită frunză... Platon revine fără să aibă nicio frunză în mână și spune: -  Am găsit cea mai frumoasă frunză de pe câmp, dar nu am luat-o gândindu-mă că aș putea găsi una și mai frumoasă. Negăsind alta mai frumoasă, m-am întors în acel loc, dar frunza dispăruse... Socrate: - În viață, întotdeauna căutăm ce este cel mai bun. Când, în sfârșit, îl găsim, considerăm că ni se cuvine și așteptăm ceva și mai bun...  neștiind că era CEL MAI BUN SI ULTIMUL!!! © CCC

Iubea cu toată pasiunea pentru că iubea cu ignoranță. Ea nu știa dacă este bine sau rău, util sau periculos, necesar sau mortal, etern sau temporar, permis sau interzis; ea iubea. © CCC

Privirea ta e trandafir în floare… Și fruntea, crin, și zâmbetele, miere… Și trupul, val, și mersul, adiere… Și glasul, cântec de privighetoare!   Tu ești a vieții mele sărbătoare Și-a bietului meu suflet reînviere- Căci mă renaști cu alba mângâiere Din grațiile tale-ncântătoare.   Dar de-aș atinge scumpa ta ființă Cu cea mai mică umbră de dorință, Aș profana iubirea mea curată,   Căci mi-aș mușca pe-a tale buze, visul Și-n sărutarea mea necumpătată Ca-ntâiul om, mi-aș pierde paradisul… (Mi-aș pierde paradisul)

Iubirea e cea care canta acum; vechiul cantec dulce al iubirii. (Ulise)