Citate de Johann W. Goethe

Omul rătăcește atâta timp cât se străduiește și caută. (Faust, 1806)

A descoperi lipsurile nu este suficient, daca nu propui si mijloacele de indreptare.

Un sfat cand nu e rau, nu-l voi dispretui.

Este mai usor de recunoscut eroarea, decat de gasit adevarul; aceea sta la suprafata… acesta-i in adancime.

Important e sa te stapanesti neincetat, in toate imprejurarile, acelasi gand, in ciuda nestatorniciei lucrurilor si a oamenilor, sa ramai credincios legii tale launtrice.

O viață nefolositoare este o moarte anticipată. (Ifigenia în Taurida, 1779-1789)

Marea mangaiere a mediocrilor este ca geniul insusi e muritor.

Crescuţi în linişte, izolare şi odihnă, Suntem deodată aruncaţi în lume; Loviţi de o sută de mii de valuri, Totul ne atrage, multe lucruri ne plac, Multe altele ne tulbură, şi de la oră la oră, Sufletul nostru neliniştit se clatină; Experimentăm senzaţii şi ceea ce am simţit, Vârtejul schimbător al lumii împrăștie departe de noi. © CCC

Tinerilor, incredere de le arati, devin, cat bati din palme, repede barbati.

Ştii ţara unde sînt lămîi în floare, şi portocale ard prin verzi frunzare? Din cerul clar adie vîntu-n pace, şi lauru-i semeţ, iar mirtul tace. O ştii cu-adevărat? Spre ea, spre ea, O, al meu drag, să plec cu tine-aş vrea!   Ştii casa? Ea se-nalţă pe coloane; sclipesc odăi şi strălucesc saloane, şi sînt statui, şi-ntorc priviri spre mine: Copilă tristă, ce-au făcut cu tine? O ştii cu-adevărat? Spre ea, spre ea, O, al meu domn, să plec cu tine-aş vrea!   Ştii creasta-n munţi, cu-a ei poteci de fum? Prin negură catîru-şi cată drum. În peşteri e sămînţă de balauri. Cad stînci şi vin puhoaie prin coclauri. O ştii cu-adevărat? Spre ea, spre ea Rîvnim. O, tată, să plecăm aş vrea! (Mignon) (Traducere Teodor Boşca)

Cel ce pe sine nu se poate stapani ce bucuros ar vrea sa stapaneasca pe vecin.

Cum aș putea să-i stăpânesc pe alții, când nu știu să mă stăpânesc eu însumi? (Gargantua)

Supremul merit al fiintei ganditoare e acela de a putea actiona la maximum asupra imprejurarilor, nepermitandu-le decat un minim de actiune asupra ei.

Isi merita viata, libertatea, acela numai ce zilnic si le cucereste neincetat.

Se pot cuceri mii de oameni intr-o batalie; dar cel ce se cucerește pe el insusi, numai acela este cel mai nobil dintre cuceritori. © CCC

De-ai trăit trei mii de ani Și nu știi să-i socotești Umbli-n beznă ca bezmetic, Chiar de zi cu zi trăiești.

Numai cine isi poate porunci siesi poate porunci si altora.

Cuvintele poetului plutesc neîncetat în jurul porților raiului și ciocănesc, cerând stăruitor nemurirea. (Divanul occidental-oriental, 1819)

Nu exista suflet oricat de slab care sa nu poata, daca este bine condus, sa dobandeasca o putere absoluta asupra pasiunilor sale.

Într-adevăr, ştiu multe, dar aş vrea să ştiu tot. (Faust, I, Noaptea)