Citate despre Fericire

Fericirea este o înaintare continuă a dorinței, de la un obiect la altul, obținerea primului fiind totuși doar calea care duce către al doilea. Thomas Hobbes, Leviatanul (1651) Fragmentul descrie viziunea lui Hobbes despre fericire/beatitudine (felicitas), pe care  o definește nu ca pe o stare de satisfacție statică, ci ca pe un proces dinamic și continuu. Respingerea scopului suprem: Hobbes se opune filosofilor antici (precum Aristotel) care credeau într-un Summum Bonum (cel mai mare bine) sau într-un punct final de liniște a minții. Dorința ca motor al vieții: pentru Hobbes, a trăi înseamnă a dori. El afirmă că o persoană ale cărei dorințe s-au sfârșit nu mai poate trăi, la fel cum nu poate trăi cineva ale cărui simțuri s-au oprit. Mecanismul succesului: fericirea constă în succesul constant în atingerea obiectivelor succesive. Obținerea primului obiect nu este scopul final, ci doar o etapă necesară („calea”) pentru a securiza și a atinge dorința următoare. Puterea: această căutare neîncetată duce la ceea ce Hobbes numește o „înclinație generală a întregii omeniri”, o dorință perpetuă și neliniștită de putere după putere, care încetează doar la trecerea în neființă. © CCC

Mila, cand nu e insotita de o iubire infinita, e mai ofensatoare decat dispretul.

Fericirea personala este un scop pe care il urmaresc toti oamenii in virtutea inclinatiei naturii lor.

Cea mai pură fericire a lumii include un presentiment de suferință. (Evreul rătăcitor, 1836)

Bona praecepta vitam beatam parant. Bunele principii fac viaţa fericită.

Cine nu se considera un om fericit este un nefericit, chiar daca ar fi stapanul lumii.

Cine ignora dragostea traieste fericit; are parte de nopti linistite si zile netulburate in casa lui pasnica. (Strabunii) © CCC

Daca s-ar cladi casa fericirii, cea mai mare incapere ar fi sala de asteptare.

Ce sinucidere poate fi fericirea!

Omul nu renunta decat la ceea ce nu-i trebuie, ori la ceea ce e imposibil. Dar pentru aceasta i se cere multa filozofie.

Singurul mobil al tuturor actiunilor omenesti: fericirea, fericirea cea cu neputinta de atins.

Fericiți cei care pot dărui fără să-și amintească și să primească fără să uite. © CCC

Orice om, din cauza unui instinct atavic, are tandrete pentru puii de om si, prin derivatie de animal, de planta, si chiar pentru miniaturile de obiecte.

Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalti nu le face onoarea intransigentei tale.

Learn how to be happy with what you have while you pursue all that you want. Invata cum să fii fericit cu ceea ce ai, in timp ce urmăresti tot ceea ce doresti. Jim Rohn

Unii concep viata ca un râu, in voia caruia nu ai decat sa te lasi, ca sa ajungi la ţarmuri inflorite. Altii o con­cep ca un curent, in susul caruia trebuie sa inoti voiniceste, cu speranta indoielnica de a ajunge la un mal aspru, unde sa-ti odihnesti capul obosit.

Fericirea sau nefericirea oamenilor este in mare parte opera lor.

Cu cat esti mai fericit, cu atat dai mai putina atentie fericirii.

Sunt fericiri in care nu mai crezi. Ele vin ca o lovitura de trasnet si te mistuie.

Fericirea este placerea sufletului. O simpla senzatie, un sunet, o culoare, atingerea mainii unei femei, daca implica sufletul, devine o fericire.