Citate de Francis Lai

Pentru că nu voiam să merg în Statele Unite – întotdeauna mi-a fost frică să zbor – producția a cerut unui alt compozitor să facă muzica pentru Love Story. Rezultatul nefiind satisfăcător, au revenit cu cererea la mine. © CCC

Cred că trebuie să memorezi primele note ale unei compoziţii. După aceea, desigur, trebuie să mergi mai adânc, să încerci să te reînnoiești, să nu iei lucrurile ușor și să nu cazi în capcana de a te autoplagia... © CCC

Părerea de rău este izvorul virtuților. Proverb chinez © CCC

Eu nu mă căiesc, c-am adunat în suflet şi noroi - dar mă gândesc la tine. Cu gheare de lumină o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul, că sufletul mi-aşa curat, cum gândul tău il vrea, cum inima iubirii tale-l crede. Vei plânge mult atunci ori vei ierta? Vei plânge mult ori vei zâmbi de razele acelei dimineţi, în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă: "Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi? (Vei plânge mult ori vei zâmbi?)

E bine să poți identifica un film după tema muzicală. Cred că avem destul de multe filme care sunt recunoscute după muzica lor. © CCC

Sunetul acestui acordeon electronic mi-a deschis noi orizonturi, mi-a dat idei noi. © CCC

Căința singură nu servește la nimic, nu se poate cumpăra iertarea prin căință, n-o poți cumpăra deloc. (Călătorie în Orient, 1932)

De n-ai regretat niciodata ca n-ai aripi pentru a nu pangari natura cu pasii cruzi ai omului, n-ai iubit niciodata acest pamant.

In viata, nu regretam decat ceea ce nu am facut. © CCC

Eu nu regret povestea de iubire, dar e nespus de trist și de ciudat să simți c-asemeni unui fir subțire ceva frumos din tine s-a sfărmat.   Și nu mai știu anume ce, și-anume când, căci toate ca-ntr-un vis s-au petrecut de-ți vine să pornești, pe alții întrebând de-au fost aievea cele ce-au trecut. (Eu nu regret)

Doamne, ce-am făcut din viaţa mea, din harurile cu care am venit pe lume şi pe care n-am ştiut să le apăr de mine însămi şi de înrîuririle nefaste. În 1989, Maria Banuș a avut, în sfîrşit, o bucurie – Premiul Herder. După revoluţie, în 1990, după nopţi nedormite, a scris cu amărăciune rândurile de mai sus, dezamăgită de faptul că era privită ca o poetă a perioadei comuniste, pentru că a scris poezii închinate luptei revoluționare a Partidului Comunist.

Chiar îmi place latura intimă a cântăreţilor. Cu Piaf, era o putere a vocii care ieşea din comun. Piaf era unică. Dar ceea ce îmi place mai presus de toate este personalitatea timbrului vocii. Dacă auzi trei note de la Jacqueline Dulac, ştii că e ea şi nimeni altcineva! La fel şi la Marie Laforêt, Françoise Hardy sau Nicole Croisille. Sunt multe voci frumoase în cântec, cu registre fabuloase, dar sunt prea impersonale, nu știi întotdeauna cine cântă... © CCC

În primul rând, nu voiam să merg în Statele Unite. Am cerut să mi se arate filmul în Franța, nici măcar la Paris, ci pe Coasta de Azur, pentru că era perioada mea de concediu și voiam să-l petrec cu copiii mei... Probabil că și-au spus: “tipul ăsta este complet nebun!” © CCC

Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!

Nu regret nimic din viata mea, cu excepția a ceea ce nu am facut. © CCC

Regretam subtilitatea urechii mele, care cu siguranță știa să surprindă nuanțele sunetului - sunetul violoncelului - și simțul impecabil al ritmului, dar şi lipsa de suflet. (Nostalgia casei Domnului) © CCC

În final, regretăm doar ocaziile de care nu am profitat. © CCC

Întotdeauna cer scenariul mai întâi. Am nevoie de el pentru a asimila povestea. De acolo încep să mă gândesc. © CCC

Eram pasionat de jazz. Nu de jazz tradițional, ci mai ales de cel în genul lui Charlie Parker, Dizzie Gillespie, Miles Davis... Jazz melodic, cu o mulțime de fraze muzicale frumoase. © CCC

Singurul meu regret, in viata, este ca nu sunt altcineva.