Citate despre Iubire

Un ţânţar durează o zi, un trandafir trei zile. O pisică durează treisprezece ani, dragostea trei. Uite-aşa. La început, este un an de pasiune, pe urmă, un an de tandreţe şi, în cele din urmă, un an de plictis. În primul an spui: „Dacă mă părăseşti, mă omor". În al doilea an spui: „Dacă mă părăseşti, o să sufăr, dar o să-mi treacă". În al treilea an spui: „Dacă mă părăseşti, desfac o sticlă de şampanie". (Dragostea durează trei ani)

Dacă dragostea îi face inteligenți pe proști, uneori îi face foarte proști pe cei inteligenți. © CCC

Omul este un copil; darul sau cel mai inalt este darul cresterii.

Poţi să fii înalt, brunet, şi să plângi. Pentru a face asta, e de ajuns să descoperi dintr-odată că dragostea durează trei ani. Este genul de descoperire pe care nu i-l doresc nici celui mai mare duşman — ceea ce este o figură de stil, fiindcă n-am aşa ceva. Snobii n-au duşmani, dar încearcă să-şi facă, de-aia îi vorbesc de rău pe toţi cei din jur. (Dragostea durează trei ani)

Trec izvoarele în râuri, Râurile curg spre mare. Nevăzute, limpezi brâuri Leagă boarea de-altă boare.   Nu-i nimic stingher în Fire. Toate tind să se îmbine Într-o tainică iubire - De ce nu și eu cu tine?   Munții-aștern pe cer săruturi Val pe val se-mbrățișează. Care-i floarea fără fluturi? Am fugi de ea, cu groază.   Soarele în brațe strânge Globul. Luna-n mări se scaldă. Ce-ar fi viața mea? – s-ar frânge Fără sărutarea-ți caldă. (Filosofia dragostei)

O iubesc pe Albă-ca-Zapada Mi se-nlăcrimează rece spada Când ajung în faţa ei şi-o văd, O iubesc pe Albă-ca-Zăpada Şi albastrul ochilor prăpăd.   Uneori ea spune şi cuvinte Cum ar fi că frigul e frumos, Dar îmbrăţişarea mea fierbinte Ar putea s-o dea din sine jos.   Legea ei e depărtarea noastră, Ca să fie, nu o vom avea. Fulgeră o lacrimă albastră Şi mă tem că se topeşte ea.   Îmi păstrez în drob de gheaţă spada Nici n-aştept să se mai facă zi, Şi pornesc spre Albă-ca-Zăpada S-o ating, dar fără-a o topi.   Şi mi-e frig, dar mult mai drag îmi este Să îngheţ păzind-o vinovat, Şi mă tem că va fugi-n poveste Şi-o să moară la vreun dezgheţat.   Țurțure înmiresmat mi-e spada, Să despice-n jurul ei femei, O iubesc pe Albă-ca-Zăpada Şi-am să mor în basm de dragul ei.

Iubirile prea mari trebuie sa fie suportate. © CCC

Știu să împărtășesc doar dragostea, nu ura. (Antigona)

Dragostea fuzională, care este adesea singura pe care o cunosc cuplurile, este mai plină de satisfacții, mai reconfortantă. Ea spune: Tu exişti în relaţie cu mine şi eu exist în relaţie cu tine şi este minunat! Prietenia eliberatoare dă replica din partea ei: Tu exişti independent de mine şi eu exist în afara ta, asta e minunat! Nu mă tem că te pierd, nu te temi că voi evada, pentru că ne vedem, ne iubim în deplină libertate. (A iubi din prietenie) © CCC

Nu vezi in prietenie decat defectele care pot dauna prietenilor tai. Nu vezi in dragoste alte defecte in fiinta iubita decat pe acelea de pe urma carora ai chiar tu de suferit. (Caracterele - Despre inima)

Marile suflete nu sunt acelea care iubesc prea des (vorbesc de o iubire violenta): ele au nevoie de o inundare de pasiune spre a le zgudui si a le umple. Cand insa incep a iubi, iubesc mult mai bine.

Lectia cea mai insemnata pe care omul o poate invata de la viata nu este ca durerea nu exista pe lume, dar ca depinde de noi s-o folosim si sa o putem transforma in bucurie.

Dragostea este povestea vieţii femeilor şi doar un capitol în cea a bărbaţilor.

Prolog Calea-i pieptișă. Eu urc ne-ncetat. Seara-i sublimă. În poartă îți bat. Bat - dar, distantă, tu nici nu tresari Și peste tot nestemate presari. Cine-a dat foc? Oare cine-a-ndrăznit? Turnu-i de Însăși Regina zidit. Orice căluț de pe brâul sculptat Scapără flăcări, ca fermecat. Sus se avântă cupola,-n azur, Joacă-n ferestre văpaia din jur. Dangăt de clopot. Veșmântu-asfințit De primăvară-i acum aurit. Tu m-așteptai ca să vin la apus? Poarta-i deschis-o? Focul l-ai pus? (Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă'', 28 decembrie 1903) (Traducere de Emil Iordache)

Vrei sa fii iubit, iubeste!

Dacă într-adevăr cuvintele te stânjenesc, Nu spune nimic. Visează. Să nu-ți fie frig; Eu sunt cea care vorbesc și te sărut; Lasă-mă să revărs asupra ta Ca vântul blând ce-adie prin pădure, Acest murmur nemărginit, șoptit... © CCC   Published on: Jan 23, 2021

Nu există tăcere mai mare decât în iubirea care nu-şi poate striga neliniştea.

Pestii din apa-s tacuti, dobitoacele de pe pamant sunt zgomotoase, pasarile din vazduh canta. Omul insa are intr-insul tacerea marii, larma pamantului si muzica vazduhului.

Mi-e teama de tine cand esti langa mine; te iubesc cand esti departe de mine; fuga ta ma atrage, cantarile tale ma opresc locului: sufar, dar pentru tine, ce n-as suferi eu bucuros!

A iubi inseamna a actiona. (Opere complete, 1970) © CCC