Citate de Denis Diderot

Cu religiile se intampla asa cum se intampla si cu canoanele manastiresti: slabesc, pe masura ce le trece vremea. Nu sunt decat sminteli neputincioase fata de imboldurile statornice ale naturii, care ne readuce sub porunca legilor ei.

Am slujit frumusețea. Există ceva mai măreț pe lume? © CCC

Inchina-te firestii glorii a simplitatii.

Mi se poate cere sa caut adevarul, dar nu sa il gasesc.

Limbajul inimii este de o mie de ori mai variat decat cel al mintii, si este imposibil de stabilit regulile dialecticii sale. © CCC

Se tin discursuri nesfarsite impotriva pasiunilor. Toate suferintele omului se pun pe socoteala lor si se uita ca tot ele sunt si izvorul tuturor placerilor lui. In constitutia lor exista un element despre care nu se poate spune nici prea mult bine, nici prea mult rau: ceea ce nu-mi place insa este ca ele nu sunt privite decat in aspectul lor negativ… numai pasiunile, pasiunile mari, pot sa inalte sufletul la lucrurile mari. Fara pasiuni nu exista nici sublimul, fie in moravuri, fie in creatie, si artele frumoase s-ar intoarce inapoi la copilaria lor, iar virtutea s-ar bagateliza . . .

În principiu, frumuseţea ar trebui să stimu­leze dorinţa... (Agentul secret)

Simplitatea este cea mai sofisticata chestiune.

Simplitatea înseamnă să fii deschis în fața celorlalți Și ne este atât de greu să fim noi înșine cu ceilalți. Ne este teamă să nu fim înțeleși greșit, să părem fragili, să ne vedem la mila celor ce se află în fața noastră. Nu ne expunem niciodată. Pentru că ne lipsește puterea de a fi oameni, cea care ne face să ne acceptăm limitele, cea care ne face să le înțelegem, dându-le sens și transformându-le în energie, în forță chiar.   Îmi place simplitatea care se însoțește cu smerenia. Îmi plac rătăcitorii. Îmi plac oamenii care știu să asculte vântul pe propria piele, să simtă mirosul lucrurilor, să le capteze sufletul. Cei a căror carne este în contact cu carnea lumii. Pentru că acolo există adevăr, acolo există blândețe, acolo există sensibilitate, acolo există încă iubire. (Simplitatea) © CCC

Nimic nu e bun sau rau in natura decat in raport cu felul de a vedea si de a simti al fiintelor fata de obiectele cu care sunt in legatura.

Așa cum florile împodobesc pământul și stelele împodobesc cerul, tot așa și Grecia împodobește lumea. © CCC

Nu s-a gandit nimeni sa deschida un institut de infrumusetare din cele sufletesti. Fiindca dinauntru in afara vine frumusetea.

Frumuseţea bărbatului constă în spiritul său, spiritul femeii constă în frumuseţea sa. Proverb oriental

Ni se spune ca Dumnezeu il pune pe rug pe cel rau, care nu poate nimic impotriva lui, intr-un foc ce va dura vesnic; si cu greu s-ar permite unui tata sa dea o moarte trecatoare unai fiu care ar compromite viata, cinstea si averea sa…Nu exista un tata bun care ar vrea sa semene cu tatal nostru din ceruri.

Stim sa uram, dar nu stim sa iubim. © CCC

Sunt mai miscat de farmecele virtutii decat de diformitatile viciului; intorc spatele cu blandete celor rai, si zbor inaintea celor buni. Daca intr-o opera, intr-un caracter, intr-un tablou, intr-o statuie, este un colt frumos, intr-acolo mi se opresc ochii, nu vad decat lucrul acela, nu-mi amintesc decat de el, aproape uit restul. Cum ma transform cand totul e frumos!

Nemurirea poate fi inteleasa ca un fel de viata pe care o dobandim in memoria oamenilor; acest sentiment care ne impinge cateodata la actiunile cele mai mari este semnul cel mai sigur al pretului pe care il punem pe stima semenilor nostri. Noi ascultam in noi insine elogiul pe care ni-l vor face intr-o zi, si ne jertfim. Ne sacrificam viata, incetam de a exista in mod real pentru a trai in amintirea lor. Daca nemurirea considerata sub acest as­pect este o himera, ea este himera sufletelor mari… Suntem puternic legati de consideratia oamenilor cu care traim; fara sa vrem, vanitatea noastra scoate din neant pe cei ce nu exista inca si noi auzim mai mult sau mai putin bine judecata pe care o fac asupra noastra si ne temem de ea mai mult sau mai putin.

Un dans este un poem. © CCC

Frumusetea este calea ce-l duce pe omul sensibil spre meleagurile spiritualitatii.

Nu exista decat un pas de la fanatism la barbarie.