Citate de Gheorghe Iancovici

Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire. Adânc şi larg şi-nalt, atât cât poate Atinge al meu suflet când străbate Spre graţie, spre tot, spre nesfârşire.   Şi te iubesc cu zilnică iubire, În paşnic fel, în zori, pe scăpătate - Şi slobod, cum te lupţi pentru dreptate, Curat, aşa cum fugi de linguşire.   Şi te iubesc cu patimă avută În vechi dureri şi cu credinţa care Părea, cu sfinţi copilareşti, pierdută.   Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare, Cu viaţa mea! - şi Domnul de-mi ajută Te voi iubi în moarte şi mai tare.   (Sonetul 43, Sonnet XLIII, Cum te iubesc?) traducere Maria Banuş

Metaforele sunt periculoase. Dragostea incepe printr-o metafora. (Insuportabila usuratate a fiintei) © CCC

A iubi nu este altceva decât a vrea binele cuiva şi tot ce credem că-i este bine şi a ne sili după putinţă să facem ca să capete binele ce-i voim, şi aceasta spre a se folosi el, iar nu noi. Iar amic este şi se zice cel care iubeşte şi este iubit. (Pasiunile (Iubirea))

Unde stapaneste dragostea, nu exista dorinta de putere, iar unde predomina puterea, lipseste dragostea. Una o umbreste pe cealalta.

Indragostitii sunt utopistii cei mai mari...In iubire se simte mai mult decat e nevoie, se sufera mai mult decat se cugeta, se viseaza mai mult decat se traieste, si se spune si ceea ce noi singuri nu credem.

Dragostea nu vede cu ochii, ci cu sufletul.

Căutat-am noaptea în așternutul meu, căutat-am pe acela după care inima-mi tânjește, căutatu-l-am, dar nu l-am aflat.   Și m-am sculat atunci, și am cutreierat cetatea, ulițele și răspântiile largi, și am căutat pe acela după care inima mea tânjește, l-am căutat, însă n-am dat de el.   O, fiice ale Ierusalimului, juru-vă, dacă dați peste iubitul meu, spuneți-i că sunt bolnavă de iubire… (Cântarea cântărilor)

Să mă gândesc la tine este ceva plăcut și plin de speranță, ca și cum aș asculta cea mai bună voce din lume cântând cel mai frumos cântec. Dar speranța nu mai este de-ajuns pentru mine: nu mai vreau doar să ascult, ci vreau să cânt cântecul... (Poezie din 30 septembrie 1945) © CCC

Ah, vraja ideilor si a lucrurilor spuse numai pe jumatate, a plecarilor fara itinerar, a revelatiilor neasteptate, a intalnirilor fortuite, a ruinelor scaldate de luna, a crampeielor de statui (cate sugestii, Dumnezeule, cate sugestii) si a metaforelor atat de frumoase de-ti vine sa inchizi ochii si s-asculti in tine o muzica ciudata ca o incantatie imprumutata de la amurg!

Dragostea rezultă mai ales din aptitudinea de a iubi, existentă în noi înșine, și nu neaparat din faptul că partenerul are reale calități pentru a fi iubit. (Magicianul)

Vechile iubiri nu parasesc niciodata trupurile care le-au adapostit.

Marile iubiri sunt rare, ca si capodoperele.

O, şi marea, marea purpurie uneori ca focul şi amurgurile încărcate de splendoare şi smochinii în grădinile Alamedei, da, şi toate străduţele alea sucite şi casele roze şi albastre şi galbene şi grădinile de trandafiri şi iasomia şi muşcatele şi cactuşii şi Gibraltarul ca o fată unde eu eram Floarea de munte, da, cînd mi-am pus trandafirul în păr, cum făceau fetele din Andaluzia sau să-mi pun unul roşu, da, şi cum m-a sărutat el sub zidul maur. (Ulise)

Cer cu corn de lună: azi-noapte, a trecut pe aici, în galop, un cârd de centauri. Unul dintre ei și-a pierdut potcoava.

Nimeni nu iubeste pe cel ce nu poate iubi pe nimeni.

Iubirea e o grădină de flori, iar căsnicia, un câmp de urzici. Proverb finlandez © CCC

Trecem adeseori de la iubire la ambiție, dar nu ne întoarcem de la ambiție la iubire.

Totul sta in voia inimii pe care nici oamenii, nici cerul, nici chiar propriile noastre interese nu o pot schimba vreodata.

Daca exista in lume o forta, care poate sa depaseasca frica pe deplin, sa nimiceasca orice pericol, sa ramana nepasatoare la orice paguba pana si fata de moarte, aceasta forta este iubirea.

Ceea ce fac și ceea ce visez te include pe tine, așa cum vinul trebuie să aibă gustul propriilor struguri. © CCC