Un vis lasa intotdeauna o impresie de grandoare si absolut. Aceasta provine din faptul ca in vis nu exista amanunte banale, ci, ca intr-o opera de arta, totul este calculat in vederea unui efect.
Viata unui om nu trebuie judecata dupa avanturile cu care a pornit la drum, ci dupa obstacolele pe care societatea le-a pus de-a curmezisul gandurilor lui.
Numai la primejdii grele
il vezi pe om! Cand e batut de soarta,
numai atunci il poti cunoaste bine,
numai atunci el scapa din adancul
inimii lui cuvantul adevarului.
Numai atunci i se smulge
si chipul sau ramane asa cum este.
Exista ceva si mai trist decat pierderea idealurilor: implinirea lor.
Cand stai pe tarm nu-ti pasa de cel ce-n vijelii
din greu despica valul de mare, in manii...
Nu doara ca ti-ar face placere nenorocu-i,
dar te desfeti la gandul de-a nu te sti in locu-i.
Bunatatea care ia nastere din oboseala provocata de suferinta este o eroare mai mare decat suferinta.
O infrangere e numai mijlocul pe care ni-l da soarta ca sa vedem ce ne lipseste inca pentru a invinge.
Elogiul cel mai mare care i se poate aduce muncii omenesti, deci si artei, este faptul ca munca ne ingaduie sa traim in seninatate.
Trebuie sa-ti transformi in virtuti defectele de care nu poti scapa.
Adevaratul ratat nu e cel care nu reuseste in lucrurile mari ā cine reuseste? ā ci in cele marunte.
Vine o vreme cand ne dam seama ca tot ceea ce facem va deveni la timpul sau amintire. Este maturitatea. Pentru a ajunge la ea trebuie tocmai sa ai amintiri.
Omul care incearca sa cucereasca dragostea cuiva prin fapte bune, ajunge sa faca experienta amara a ingratitudinii.
Punere la incercare: Ti se pare ca un om are merite? Pune-i piedici la tot ce nazuieste, la tot ce face. Daca meritul lui e real, va sti sa infranga sau sa ocoleasca piedicile.
Doar in furtuni se-ncearca un om adevarat.
Cand viata nu ti se impotriveste deloc, sufletul nu prea are motive sa se inaripeze.