Citate despre Cantec

Cant bucuria de a rataci si placerea de a ma sfarsi de dor. (Caligrame) © CCC

Am in suflet atatea lucruri. Sunt momente cand simt ca vorbele nu spun nimic.

Sonatele mele sunt un joc ingenios al artei.

Este complet demotivant să creezi un album când știi că nimeni nu îl va asculta. (Le Figaro, 22 iulie 2015) © CCC

Lipatti a fost pianistul cel mai pur dintre cei cu care am lucrat. Nu cred că a existat sau că va mai exista vreodată un pianist ca el. Nu poți spera să-l înțelegi decât de la înălțimea calităților sale de om și de muzician. Lipatti era un om bun în cel mai înalt sens al cuvântului. O natură deosebită, sensibilă, de o mare delicatețe sufletească și cu un spirit aristocrat.

Tu ești ca o vioară în care sunt închise toate cântarile, numai ele trebuiesc trezite de-o mână măiastră, și mâna ce te va trezi înăuntrul tău sunt eu. (Sărmanul Dionis)

La început, nu am vrut să fac muzica pentru filmul 'Love Story'! Și aveam cerințe complet absurde... © CCC

Întotdeauna cer scenariul mai întâi. Am nevoie de el pentru a asimila povestea. De acolo încep să mă gândesc. © CCC

O melodie este adesea o sublimare, nu este realitatea. © CCC

Muzica nu este inginerie și rămân ferm la convingerea mea că muzica păstrează o legătură profundă cu existența așa cum o simțim, mai degrabă, decât cum o gândim. (Citat preluat dintr-o scrisoare personală către un prieten și coleg, în care căuta să se distanțeze de conexiunile științifice sau matematice cu compoziția pe atunci la modă în anumite cercuri.) © CCC

Ea canta si eu ascult. Pe buzele ei calde mi se naste sufletul.

Am fost în repetate rânduri în străinătate, am întâlnit oameni din multe țări, am discutat cu cei mai mari compozitori, critici muzicali, interpreți, am participat la discuții despre problemele artei muzicale moderne. Într-un schimb direct de experiențe s-au dezvăluit interese reciproce, dorința sinceră de a privi adânc în rădăcinile creativității moderne, de a afla motivele interioare care generează aceste sau acele fenomene de artă în țara noastră și în întreaga lume... © CCC

Eram pasionat de jazz. Nu de jazz tradițional, ci mai ales de cel în genul lui Charlie Parker, Dizzie Gillespie, Miles Davis... Jazz melodic, cu o mulțime de fraze muzicale frumoase. © CCC

Mă întâlnesc cu Casals, cântă mai bine ca niciodată, ieri o serată muzicală intimă s-a terminat la 3 dimineața. (Clara Haskil, 1949) [Pablo Casals, 29 dec. 1876 - 22 oct. 1973, renumit violoncelist și dirijor spaniol de etnie catalană. A făcut numeroase înregistrări ca solist și dirijor, fiind memorabile între altele cele din 1936-1939 ale suitelor pentru violoncel de Johann Sebastian Bach.]

Întotdeauna am fost ataşat de scrierea melodiilor şi cred că atunci când ai găsit o melodie care rezistă, poţi să o schimbi în alte direcţii, să o adaptezi la muzică clasică sau jazz... O fac adesea. © CCC

Muzica, cu puterea ei matematică, este graiul cel mai veridic al inteligenţei. Ea reproduce spiritul ideilor născute din senzaţii, esenţa ritmurilor naturii. Creează analogii mai evocatoare decât actele precise ale vieţii. Prin ea se adânceşte sensul tuturor faptelor, se adevereşte metafizica lucrurilor percepute de simţurile noastre. Ocean de nesfârşite expresii, lasă în amintire o uimire luminoasă ca dâra unei stele căzătoare, la fel de enigmatică şi distantă în substanţă şi fluiditate.

Era un mare cunoscător al muzicii. Nimeni nu mi-a vorbit despre Beethoven ca el. (…) Pe mină mă poreclise Aghiuţă. Mă ducea la pian şi mă ruga să cânt din autorii lui favoriţi, de câte patru-cinci ori aceeaşi bucată. Scanda fraza muzicală cu mâna lui fină, rămânea cu ţigareta în aer când îi plăcea ceva şi mă îndemna să cânt «cu gust şi cu pasiune». «Ăsta-i lucrul ce mai greu, Aghiuţă», spunea el, şi când era mulţumit, îmi săruta mâna”. (Despre I. L. Caragiale)

Puterea universala a muzicii este dovada evidenta a nevoii de armonie a sufletului.

Din nou tânguirea flautului, Izvoarele răcoroase care murmură... O adiere de aur și muzică Coboară din cer: hai să tăcem. (Serenadă) © CCC

Domeniul muzicii e cel al emoţiilor sufleteşti. Scopul muzicii este acela de a insufla aceste emoţii, ea însăşi, inspirându-se din ele.