Citate despre Farmec

De teama sa nu ajung sa te cunosc prea usor, te joci cu mine. Ma uimesti cu rasul tau cristalin dupa care iti ascunzi lacrimile. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu rostesti cuvantul pe care ai vrea sa-l rostesti.   De teama ca nu te pretuiesc indeajuns, mi-aluneci printre degete in sute de feluri. De teama sa nu te aseman tuturor, stai singura, deoparte. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu o apuci pe calea pe care ai vrea s-o apuci.   Tu-mi ceri mai mult decat celelalte, de aceea esti tacuta. C-o jucausa nepasare, te feresti sa-mi primesti darurile. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu primesti ceea ce ai dori sa primesti.   (Gradinarul dragostei, XXXV) © CCC

Dragostea nu moare niciodata din cauza lipsurilor, ci, adesea, din cauza indigestiei. © CCC

Toti oamenii au nevoie de iubire si sunt vrednici de ea.

Nu vezi in prietenie decat defectele care pot dauna prietenilor tai. Nu vezi in dragoste alte defecte in fiinta iubita decat pe acelea de pe urma carora ai chiar tu de suferit. (Caracterele - Despre inima)

Iubirea este singura pasiune care se plateste cu o moneda fabricata de ea insasi.

Declaratiile de dragoste, facute pentru totdeauna, nu sunt niciodata ridicole atunci cand sunt insotite de smaralde. © CCC

Este un adevar demult cunoscut ca noi suntem dispusi sa iubim pe aceia carora le-am facut sau le facem un bine.

Iubirea este măsurată cu precizie de liniştea absenţei.

Iubesti un corp fara suflet sau fara sentiment cand il iubesti fara consimtamantul si dorinta sa.

Dumnezeu a iubit păsările și a inventat copacii. Omul a iubit păsările și a inventat coliviile. © CCC

A iubi o alta fiinta umana: poate cea mai dificila dintre sarcinile noastre, testul suprem, infaptuirea fata de care orice alta infaptuire este doar o pregatire.

Adevărata licoare a dragostei iat-o: nu este frumusețea, o, femeie! pentru că virtuţile sunt pe placul soților. (Andromaca, 431)

Mi-e teama de tine cand esti langa mine; te iubesc cand esti departe de mine; fuga ta ma atrage, cantarile tale ma opresc locului: sufar, dar pentru tine, ce n-as suferi eu bucuros!

Ah! Oamenii nu stiu sa iubeasca! (Cel mai fericit dintre cei trei) © CCC

Caracterul iubirii adevarate are multe asemanari cu copilaria: necugetarea,  imprudenta, risipa, rasul si plansul sunt aidoma.

Orice mare iubire are în sine ceva umilitor şi ridicol. (Vară în Nohant) © CCC

Când iubeşti, eşti tânăr totdeauna, treci cu fruntea sus, încrezător, iei în braţe şi opreşti furtuna, duci pe umeri visul tuturor.   Când iubeşti, eşti bun, eşti-nalt, eşti tare. Aperi cu putere orice legi: nu faci răni, te-apleci la fiecare. Rupi din tine suflet şi le legi.   Când iubeşti, ţii căile măsurii. Peste toate treci fără dureri. Nu ascunzi, nu jefuieşti ca furii, dai orice, fără nimic să ceri.   Când iubeşti, oricărui i te dărui, dai în lături toate şi le poţi… doar cu vorba şi cu gândul nărui și te-arunci în luptă pentru toţi.

Prima dragoste este intotdeauna legata de cele mai mari suferinte.

E atat de penibil cand dragostea nu se sfarseste cu un accent frumos; cand capriciul sortii a plasat o nota stridenta inainte de incheierea unei simfonii, te incearca o senzatie amara in fata acestei disonante. Simti o depresiune subtila de ordin moral-artistic. Ti se pare ca intr-o opera de arta a intervenit mana unui nechemat. Destinul, in acest caz, are aparenta unui diletant brutal si nepriceput, a carui contributie a venit sa strice o superioara armonie de ansamblu.

Dragostea fără respect nu merge departe şi nu se înalţă sus: este ca un înger cu o singură aripă.