Suferinţa, încercările, dramele apropie de cer, înlesnind transcendenţa. Iarna e timpul celor mai lungi călătorii interioare. După cincizeci de ani, inima devine cord. Orice viaţă e, în esenţă, reaşezare perpetuă, veşnică proiecţie spre ceva neatins, un vis, o năzuinţă, un miraj.
Am invatat ca viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu e mai de pret ca viata.
(Cuceritorii)
Oare vitregia vietii nu constituie tocmai piatra de incercare a adevaratelor caractere?
Vita est nobis aliena magistra.
Viata este pentru noi o educatoare severa.
(Cato, Disticha Moralia)