Citate de Lucretius

Viața nu e ușoară pentru nici unul dintre noi. Si ce-i cu asta? Trebuie să avem răbdare și, mai presus de orice, încredere în noi înșine. Trebuie să credem că suntem talentati la ceva și că acest lucru trebuie să fie atins. © CCC

Viața plăcută nu este dată de beții și ospețe continue, de desfătări, mese copioase... ci de un raționament sobru, care cercetează cauzele oricărei preferințe și repulsii și alungă opiniile care produc maximă tulburare în suflet.

Cine nu pretuieste viata n-o merita.

Intereseaza-te de viata. Acest spectacol este destul de mare pentru a umple toate sufletele. Dar trebuie munca si forta.

In viata exista trei lucruri importante: sa fii amabil, sa fii amabil si sa fii amabil.

Viaţa este infinit mai ciudată decât orice ar fi putut inventa mintea omeneasca.

Toti traim in aceeasi lume. Binele si raul, pacatul si nevinovatia merg mana in mana pe acest pamant. A inchide ochii ca sa nu vezi jumatate din viata, si ca sa traiesti fara griji, e ca si cum ti-ai scoate singur ochii, crezand ca vei merge fara primejdie prin locuri pline de gropi si rape.

Omul sa traiasca facandu-si prezentul cat mai placut, caci ziua de maine se apropie necunoscuta.

Viata e atat de frumoasa, ca e indiferent cui o datoram.

Tinem la viata ca la o femeie iubita: pe zi ce trece, ii descoperim tot mai multe scaderi si totusi nu ne putem desparti de ea…

Nu sunt pentru om decat trei intamplari in viata: nasterea, viata si moartea; nu stie cand se naste, sufera ca moare, uita sa traiasca.

Orice faci şi orice spui şi gândeşti trebuie făcut astfel ca şi cum fiecare clipă ar fi ultima. Viaţa cea mai lungă nu se deosebeşte cu nimic de cea mai scurtă. Fiindcă prezentul e acelaşi pentru toţi şi, prin urmare, aceleaşi sunt şi pierderile, şi toate se reduc, una peste alta, la clipă. Nimeni nu poate pierde nici trecutul, nici viitorul. Fiindcă cine îmi poate lua ceea ce nu am?

A mai trecut o zi din viaţa mea Şi-acuma-n miez de noapte-i plâng sfârşitul; Dar îmi trimite vorbă Preaslăvitul: "Cu ce te-ai fi ales, de nu trecea?   În vreme clipa dacă-ncremenea, Ţi-ar fi rămas în noapte răsăritul... Şi-n volbură ţi-ar fi rămas zenitul... Şi slava ta-n gheenă rămânea...   Când trecerea e singura tărie, A veşniciei nestatornicie N-o tângui cu plânsul tău nerod;   Ci-ncântă-te că-i clipa trecătoare, Căci, floare de n-ar trece, n-ar fi rod Şi rodul de n-ar trece, n-ar fi floare"... (Într-un miez de noapte)

Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc Și scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceață; Prin codri de simboluri petrece omu-n viață Și toate-l cercetează c-un ochi prietenesc.   Ca niște lungi ecouri unite-n depărtare Într-un acord în care mari taine se ascund, Ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare, Parfum, culoare, sunet se-ngână și-și răspund.   Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii, Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niște câmpii, Iar altele bogate, trufașe, prihănite,   Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite, Ca moscul, ambra, smirna, tămâia, care cântă Tot ce vrăjește mintea și simțurile-ncântă. (Corespunderi) (Traducere de Al. Philippide)

Viața e prea complexă pentru a fi comprimată în declarații înregistrate. Fiecare situație este diferită. © CCC

Viaţa este un dar pe care îl merităm numai atunci când îl dăruim.

In lantul ei de prefaceri, viata pastreaza si respecta principiul ei fundamental: frumosul din care tasnesc cele doua mari efluvii: puterea si fecunditatea!... si de aici continuitatea ei in vesnicie.

Viața însăși este cea mai minunată poveste. © CCC

Viața pare adesea un lung naufragiu, din care nu raman decat prietenia și dragostea. © CCC

A fi, inseamna a fi luptator.