Citate despre Absenta

Absenta este cea mai mare dintre rele. (Fabule) © CCC

Absenta este o piatra de incercare pentru adevaratele legaturi sufletesti.

Sunt absenţe mai onorante decât prezenţa!

Copac frumos, aşa de-aproape La ce stau cele două nume, Ce-n scoarţa ta a vrut anume O mînă scumpă să le sape? Eleonora e departe; Slovele mint, şi-un timp călău Aceste inimi le desparte, Ce le mai leagă trunchiul tău. (Elegie) (Traducere Teodor Boşca)

Cat trebuie sa-ti placa de cineva pentru a-l prefera absentei sale! (Cugetarile unui biolog) © CCC

Exista femei carora nu le suporti nici prezenta, nici absenta…  e o problema fara solutie. (Ariciul verde) © CCC

In asteptare, suferim atat de mult de absenta a ceea ce dorim incat nu putem suporta o alta prezenta. (In cautarea timpului pierdut) © CCC

Absenta nu ucide dragostea decat daca aceasta este bolnava de la inceput. © CCC

Exista momente in care absenta capcaunilor se resimte extrem de acut. © CCC

Absenta e pentru dragoste, ce-i vantul pentru foc; pe cel mic il stinge, pe cel mare il inteteste.

S-au împlinit opt zile că-n şesu-acesta, iată, O datorie aspră înlănţuit mă ţine; A mea durere crede-o, dar n-o trăi ca mine; Urez să nu simţi chinul iubirii niciodată!   E-un loc frumos, şi-n juru-mi e numai sărbătoare. Ai mei prieteni tineri, cu zarva lor voioasă, Nu pot s-alunge însă tristeţea ce m-apasă, Iar sufletu-mi la orice plăceri şi-a pus zăvoare. Eu tînguiri amestec în cîntul lor şi ciudă,   Şi fac rugare nopţii, şi zilei fac rugare Să-mi dea pe-aceea care nu poate să m-audă. Cîndva, de stam departe, răbdam mai lesne dorul, Mă mîngîia speranţa. Acum însă amorul Absenţa cea mai scurtă s-o-ndure nu mai poate.   Tot ce-i străin de tine, mă umple de mînie. Ah! desfătări şi rîset mi le-ai luat pe toate, Şi nu mai am nici toane, să-mi dea vreo bucurie; Doar tu-mi rămîi acuma, Eleonora mea! Dar tu-mi ajungi: într-asta, mi-s zeii mărturie! Şi n-am pierdut nimica, de te mai pot păstra. (Absenţa) (Traducere Teodor Boşca)

Cu cat va fi mai mica pozitia pe care o ocupati, cu atat mai mult va fi remarcata absenta voastra. © CCC

Absenta femeilor face din noi brute sau sfinti.

Cine nu a experimentat absenta nu stie nimic despre dragoste. (O rochita de sarbatoare) © CCC

Ce-ncet o fericire se-nfiripă! Ce repede o fericire piere! Din tinereţea-mi plină de durere, Dacă-am trăit, n-a fost decît o clipă, Şi-acel extaz un greu tribut îmi cere! Speranţa-i dulce, chiar dacă-i deşartă: Măcar ne-alină, viaţa de-i amară; Dar mie-n vînt iluziile-mi zboară, Şi-n al meu suflet azi speranţa-i moartă: E-un suflet, vai! întruna ros de jale, Un suflet istovit, sătul de toate, Ce din trecut ar vrea să-i iasă-n cale Fugarii zori ai fericirii sale Şi-averile ce-acum îi sînt luate. Prezentul însă, cu imagini clare, Mă urmăreşte cînd un vis mă-mbată, Iar adevărul crud, fără-ndurare, Un sfat îmi dă: să nu mai plîng vreodată. Pierdut-am tot: delir şi-nvolburare, Plăceri cuminţi, avîntul, răzvrătirea, Păcate dulci, nădejdi mîngîietoare; Pierdut-am tot: mi-a mai rămas iubirea. (Ce-ncet o fericire...) (Traducere Teodor Boşca)

Una dintre cele mai curioase specialitati ale omului este aceea de a acorda absentei puterea de a tortura. © CCC

Ea nu stia ca Infernul este absenta. (Odinioara si altadata) © CCC

I.

Toţi norii spoveditu-s-au pământului:

Locul lor un alean al meu l-a luat.

Iar când părul meu a-nceput să ducă dorul

Unei mâini fără păreri de rău,

M-am strâns într-un nod de durere.

II

Clipa e dusă pe gînduri înserând,

Fără amintiri,

Cu copacul ei mut

Către mare,

E dusă pe gânduri înserând,

Făr-o bătaie de aripi,

Cu chipul neclintit

Către mare,

Înserând,

Fără dragoste,

Cu gura neînduplecată

Către mare…

Iar eu, în liniştea ce-am prins-o în năvod.

III.

După amiaza

Si imperiala lui însingurare

Şi tandreţea vânturilor sale

Şi aura sa cutezătoare,

Nimic să nu vină, Nimic

Să nu plece,

Toate frunţile libere,

Iar ca sentiment, un cristal.

(Clima absenței)

(Traducere de Victor Ivanovici)

Absenta este in aceeasi masura un leac impotriva urii, cat si o arma impotriva iubirii.

Varietatea este sursa tuturor plăcerilor noastre, iar plăcerea încetează să mai existe atunci când devine obișnuință. © CCC