Citate despre Adevar

Nu rareori suntem asa departe de "adevar" numai fiindca ne sfiim sa spunem absurditati.

Ne-am născut în lumea unde tăcerea strigă cel mai tare.

De ce atunci cand ma gandesc la sufletul meu pereche il simt pe Dumnezeu altfel, mai bun dar si mai exigent, mai cald dar si mai razbunator, mai trist dar gata oricand de cel mai debordant optimism dar si exuberanta izvorata din adancul etern al privirilor noastre pierdute in negura necuvintelor acestui vis cu nume de lume?

Pentru a cunoaste bine un adevar, trebuie sa-l fi combatut mai intai. © CCC

Şi minciuna e vorbă, dar vremea descoperă adevărul. Proverb românesc

E usor sa convingi pe cineva despre un adevar placut.

Adevarul este trait, nu predat la catedra.

Sufletul pereche este ceea ce aspiram noi si am vrea sa intelegem despre noi, este ceea ce consideram a fi perfectiune, puritate si nemarginire la propria noastra fiinta.

Adevărurile se preschimbă în dogme de îndată ce sunt contestate. Orice om care rosteşte o îndoială creionează o religie. Scepticismul epocii noastre nu năruie credinţele, ci le produce, definindu-le conturul şi forma lor sfidătoare. Noi, cei care suntem liberali, am socotit odinioară liberalismul ca fiind un truism. Acum, el a fost contestat, şi ne agăţăm de el cu înverşunare ca de o religie. Noi, cei ce credem în patriotism, am socotit odinioară că patriotismul este raţional, şi am început să cugetăm mai mult asupra lui. Acum ştim că este nerezonabil şi îl luăm drept adevăr. Noi, cei ce suntem creştini, nu am cunoscut vreodată acel măreţ bun-simţ filozofic propriu tainei până când scriitorii anti-creştini nu ni l-au arătat. Lungul drum spre nimicirea minţii va continua. Totul va fi tăgăduit. Totul va deveni crez. Este foarte rezonabil să conteşti pietrele de pe drum. A le afirma va deveni o dogmă religioasă. A crede că toţi suntem într-un vis este o poziţie raţională. A spune că suntem cu toţii treji va deveni o judecată mistică. Ruguri se vor aprinde pentru a arăta că doi plus doi fac patru. Săbii vor fi scoase din teacă pentru a dovedi că frunzele sunt verzi în toiul verii. Vom ajunge să apărăm nu numai uluitoarele virtuţi şi judecăţi sănătoase ale vieţii umane, ci şi ceva mult mai uluitor precum universul acesta imposibil care se uită ţintă la noi. Ne vom lupta pentru minuni vizibile ca şi când ar fi invizibile. Vom privi imposibila iarbă şi cerul cu un curaj straniu. Vom fi dintre aceia care au văzut şi totuşi au crezut. (Ereticii)

Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse in mod elocvent.

Adevarul este ceea ce simplifica lumea, nu ceea ce creeaza haosul.

Sa traiesc adevarul! E lucrul cel mai insemnat in viata, sa traiesti adevarul.

Cine nu aude tăcerea sfâşietoare a stelelor pe bolta inimii sale nu s-a născut pentru a iubi.

O-nchipuire-i lumea din năluciri de fum. Un loc vrea fiecare pe scenă să ocupe. Tu află adevărul din adâncimi de cupe: Că totul pendulează între miraj și scrum. (Rubaiate)

Poate fi ceva mai important decat iubirea? Doar aceasta poate infrunta praful desertaciunii.

Daca cineva iti arata caracterul intr-o oglinda si iti dovedeste ca trebuie spalat si nu spoit, nu are rost sa spargi oglinda. Du-te si fa rost de apa si sapun.

Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe pamant?

Binele este tăcerea răului precum a răului, binele.

Cu totii ne dorim Marea Iubire fiindca suntem claditi in acest sens. Folosim atat de adesea expresia aceasta a sufletelor pereche. Cu totii ne-o dorim adevarata fiindca am vrea ca atunci cand ne gasim cu adevarat sufletul pereche, sa se termine definitiv acest zbucium continuu care este propria noastra existenta. De fiecare data, rezultatul vine crud si exact. Zbuciumul vietii noastre nu se va termina niciodata atat timp cat vom trai. Atunci mai avem nevoie de sufletul nostru pereche? Oh, da, voi raspunde eu, fiindca acesta este albia in care curge fluviul vietii noastre dint-o alta realitate transcendentala, acesta este nesfarsitul pe care se sprijina orizontul inimii noastre in alte vise sau realitati transcendentale.

Încotro aş putea înţelege tăcerea Lui Dumnezeu când îl întreb de ce ne-a lăsat păcatul originar?