Citate despre Dorinta

De-ar fi mijloace Şi-ar fi putinţă Cum m-aş mai face După dorinţă!   M-aş face-oglindă Strălucitoare Să te cuprindă Pân-la picioare.   Pieptene de-aur, Ce-n mângâiere Părul netează Fără durere.   Un vânt m-aş face Dulce de vară Să-ţi închiz ochii În orice sară.   Dar n-am mijloace Nici e putinţă De a mă face După dorinţă. (De-ar fi mijloace)

Imi pierd dorinta pentru ceea ce caut, tot cautand ceea ce doresc. © CCC

Îmi doresc să merg pe bicicletă, să dansez, să fluier, să privesc lumea, să mă simt tânără și să știu că sunt liberă. (24 decembrie 1943) © CCC

Nu dori ceea ce nu-i cu putinta.

Se bucura mai mult de averi cel ce nu le simte lipsa.

Dorinţa de un fruct delicat este mai plăcută decât fructul însuşi.

Cu cat nevoile vietii sunt mai usor de satisfacut, cu atat omul le da mai putina importanta.

Valoram ceva prin aspiratia noastra…Un suflet se masoara prin dorinta sa, dupa cum judecam catedralele, de la departare, dupa inaltimea clopotnitelor lor.

Am avut odată o mie de dorințe. Dar în singura mea dorință de a te cunoaște – toate celelalte s-au topit.

De ce ii este omului de astazi foame? De iubire si de sens.

Poti dori ceva asa de chinuitor si de tare incat, implinindu-ti-se, nici nu te mai bucuri: te-a costat prea mult suflet.

Nu pot citi niciodată toate cărțile pe care le doresc. Nu pot fi niciodată toți oamenii care doresc și să trăiesc toate viețile pe care le doresc. Nu mă pot forma niciodată în toate abilitățile pe care le doresc. Și de ce vreau? Vreau să trăiesc și să simt toate nuanțele, tonurile și variațiile experienței mentale și fizice posibile din viața mea. (Jurnale integrale, 2000) © CCC

Inteleptul nu sufera de lipsa nici unui lucru, si totusi are trebuinta de multe; dimpotriva, prostul n-are trebuinta de nimic, caci nu stie sa se foloseasca de nici un lucru, dar sufera de lipsa tuturor.

In imprejurari noi, se schimba si dorintele noastre.

Omul procedeaza dupa porunca necesitatii, actiunile lui sunt determinate de imprejurarile in care se produc: influentele mai puternice triumfa asupra celorlalte.

Cand ai putine dorinte, ai si putine lipsuri.

Cine e sarac in dorinte e bogat in multumiri.

Ceea ce doresc este să fug de mine însumi. © CCC

Nu e sincer cel ce plange ca sa fie consolat, cel ce plange fara martori, plange cu adevarat.

Dacă ați putea să înviați un om, pe cine ați alege? Într-o seară a anului 1940, la un conac situat la vreo 50 de kilometri de Paris, într-o conversație linistită, câteva femei și câțiva bărbați se amuză să răspundă la această întrebare. Maria își dorește nespus de mult să învie Mozart. Nu ezită nici o clipă să-l aleagă. Poate pentru că e razboi și e nevoie de ceva care să fie dincolo de războaie. Poate fiindca Maria, femeie căsătorită, cu un copil vitreg bolnav, nu mai așteaptă nimic de la viață, iar Mozart a fost dintotdeauna pentru ea ceva care ține loc de fericire. Sau poate ca să se bucure timp de o noapte, auzindu-l cum cântă la pian. Mozart e o dorință, una frumoasă. Peste câteva zile, un bărbat necunoscut soseșe la conac. Vine de departe și mâinile lui sunt fine. (Învierea lui Mozart)