Citate de François Fénelon

Urăsc înțelepții pentru că sunt comozi, fricoși și rezervați. Iubesc mult mai mult pe oamenii dominați de mari pasiuni care îi devoră până la moarte, decât egalitatea de dispoziție a înțelepților, ce îi face insensibili atât la plăcere, cât și la durere. Înțeleptul nu cunoaște tragicul pasiunii, nu cunoaște frica de moarte, precum nu cunoaște avântul și riscul, eroismul barbar, grotesc sau sublim. Sufletul lui nu vibreazã, este rece și înghețat. De aceea vorbește în maxime și dă sfaturi. Alura lui de transcendență și superioritate îl face incapabil de tragedii, de dramatism infinit sau de exaltare eroică. Înțeleptul nu trăiește nimic și nu simte nimic, nu dorește și nu așteaptã nimic (...). Existența de înțelept este sterilă și goală, fiindcă este complet lipsită de elemente contradictorii, de antinomii și deznădejdi, fiindcă nu cunoaște tragismul marilor pasiuni. Sunt infinit mai fecunde acele existențe care, trăgând toate consecințele, nu încetează de a se contrazice, nu încetează a fi devorate de contradicții organice și insurmontabile. Resemnarea înțeleptului răsare dintr-un gol interior, iar nu dintr-un foc lăuntric. Prefer să mor de un foc interior decât de vidul și resemnarea înțeleptului. (Pe culmile disperării)

Bunii predicatori Oferă roade și nu flori. Proverb italian   Buoni predicatori Dan frutti e non fiori. © CCC

E o mare nenorocire de a nu avea destul spirit pentru a vorbi ce trebuie si nici destula minte pentru a tacea. Iata principiul impertinentei.

Este mai ușor să fii înțelept pentru alții decât pentru tine însuți. (Maxime)

O singură conversaţie, de la un capat la altul al mesei, cu o persoană înţeleaptă valorează cât cărțile studiate într-o lună. A single conversation across the table with a wise person is worth a month's study of books. Proverb chinez © CCC

Înțelepciune este să respiri Ușor, și după lacrimi să zâmbești, Petalele ce cad din trandafiri Și nu s-aud când mor, să le iubești.   Privește pomii drepți din bătătură – Ei cată totdeauna către cer, Și-n ruga lor cea verde parcă cer Mai multă ploaie, mai puțină ură.   Nu te gândi la mâine, nici la ieri. Poate ’naintea spicelor să cazi, Stăpâni când nu suntem decât pe azi, Nu te gândi la mâine, nici la ieri. (Înțelepciune)

Cei care stiu sa vada, vad pretutindeni semnele unei atotputernice Intelepciuni.

Să nu ne luăm prea în serios. Niciunul dintre noi nu deține monopolul înțelepciunii. În 1991, URSS s-a prăbușit în cele din urmă. Lumea, așa cum a existat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, separată în două tabere inamice, se schimbă. În timpul discursului tradițional de Crăciun, Regina a rostit aceste câteva cuvinte pline de smerenie. © CCC

In imprejurari importante nu trebuie atat sa cauti din rasputeri ocaziile, cat sa le folosesti pe cele care se ivesc.

Eruditia este o bancnota. Ea nu poate fi folosita decat numai unde poate avea valoare. Intelepciunea e moneda pretioasa care se intrebuinteaza in orice imprejurare.

Omul intelept nu spune tot ce gandeste, dar ce spune, gandeste.

Cel care dimineața a învățat preceptele înțelepciunii, seara poate muri împăcat. (Conversații)

Nu este destul sa capatam intelepciunea, trebuie sa o si folosim.

Nici un om intelept nu a dorit vreodata sa fie mai tanar.

Drumul spre "intelepciune" sau spre "libertate" este un drum spre centrul fiintei tale. Aceasta este cea mai simpla definitie care se poate da metafizicii in genere.

Înțelepciunea înseamnă să distingi miraculosul de banal...

Un om înțelept își hrănește sufletul. (Proverb egiptean din Învățăturile lui Ptahhotep, marele vizir din perioada Dinastiei a V-a, după copie manuscrisă – Prisse Papyrus / Papirusul Prisse (Luvru))

Oricat am fi de invatati prin stiinta altora, intelepti nu putem fi decat pe seama intelepciunii noastre.

Cheia tuturor stiintelor este, fara discutie, semnul de intrebare; datoram cele mai multe din marile descoperiri lui CUM? iar intelepciunea in viata consta poate in a te intreba cu orice prilej: DE CE?

Un om înțelept se recunoaște după cele ce știe, iar noblețea i se vede în conduită. (Proverb egiptean din Învățăturile lui Ptahhotep, marele vizir din perioada Dinastiei a V-a, după copie manuscrisă – Prisse Papyrus / Papirusul Prisse (Luvru))