Binele, ca si raul, se afla permanent in noi. Sunt doua elemente care stau alaturi, se pandesc si se incaiera, fara ca vreunul sa vrea sa ramana invins. Cand unul ne indeamna spre dreapta, celalalt ne ademeneste spre stanga. Unul ne impinge inainte si altul ne smuceste inapoi…intre ele sta sufletul nostru, care nu prea stie de al cui indemn sa asculte.
Mulţi nu înţeleg binele nici măcar atunci când îl au la îndemână.
…Raul isi are in lume compensatiile lui…poti sa te refaci din nenorociri si…in primejdii nu-ti rupi intotdeauna gatul...
Binele nu poate fi realizat decat prin adevar, dar adevarul nu pretuieste decat prin realizarea binelui.
Binele e o visare, un proiect mereu amanat și urmarit cu un efort istovitor, o limita pe care n-o atingem niciodata, domnia lui e imposibila. Numai raul poate merge pana la marginile sale si domni absolut.
Oamenii se corecteaza uneori mai bine cand vad raul decat cand vad binele; si este bine sa ne obisnuim a profita de rau, mai ales ca il gasim atat de des: binele, din contra, este foarte rar.
Binele nu este de a nu face o nedreptate, ci de a nu vrea in nici un fel sa o faci.
Nimic nu ne loveste mai tare decat raul ce tine de puterea altuia.
Nu exista om atat de rau incat sa nu-l poti face bun la ceva.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.