Citate de Aristotel

Îndoiala este începutul înțelepciunii.

Nu numai oamenii care fac raul sunt rai, ci si aceia care nu fac binele.

Am ales din tot doar ce îmi face bine. Fiecare vârstă vine cu frumuseţea şi bucuriile ei. Sunt o femeie practică, la mine lucrurile trebuie să aibă utilitate şi o folosinţă imediată. Se întâmplă să îmi cumpăr o pereche de pantofi pentru că sunt splendizi. Îi probez, îmi vin bine în magazin, vin cu ei acasă. Când vreau să îi încalţ, constat că nu mă mai simt bine în ei, aşa că îi dăruiesc, nu mă forţez să îi port.

A iubi nu este altceva decât a vrea binele cuiva şi tot ce credem că-i este bine şi a ne sili după putinţă să facem ca să capete binele ce-i voim, şi aceasta spre a se folosi el, iar nu noi. Iar amic este şi se zice cel care iubeşte şi este iubit. (Pasiunile (Iubirea))

Oamenii sunt astfel incat ei se simt legati si obligati fata de ceilalti, atat prin binele pe care il fac, cat si prin acela pe care il primesc.

Omul e menit din natura pentru comunitate.

Reprezentarea artistica a istoriei este mai stiintifica si mai severa decat istoriografia serioasa. Intr-adevar, poezia prinde samburele si esenta, iar relatarea exacta insira doar amanuntele.

Tot răul vine din faptul că marea majoritate a oamenilor nu au viață interioară și, din acest motiv, își doresc, râvnesc, vor viața altora. (Spiritul singurătății) © CCC

În rău, specia umană ne va surprinde mereu.

Binele si raul care ni se intampla nu ne ating dupa marimea lor, ci dupa sensibilitatea noastra. (Maxime) © CCC

Răul cel mai rău e să te aștepți la ce e mai rău. (Mica vânzătoare de proză) © CCC

Toti cei care fac intr-un fel oarecare rau altora, sunt vinovati nu numai de raul savarsit, dar si de pervertirea pe care o trezesc in sufletele celor nedreptatiti de ei.

Nu e destul să nu faci nici un rău, ci trebuie să faci tot binele pe care-l poți face. (Aventurile lui Telemac)

Nu-i de ajuns sa faci binele, trebuie sa-l faci si bine.

Daca pentru rau vom plati cu bine, atunci cu ce vom plati pentru bine? Daca si pentru una si pentru alta rasplata-i aceeasi, atunci de ce sa fie oamenii buni?

Nu vom privi judecatile oamenilor, unele ca fiind absolut bune, altele ca absolut rele, dar vom inclina, de preferinta, catre parerea mai usor de sustinut, ca nimeni nu are perfecta dreptate si ca nimeni nu greseste cu totul…in toate este ceva bun, mascat, mai mult sau mai putin, de parti rele.

Binele, ca si raul, se afla permanent in noi. Sunt doua elemente care stau alaturi, se pandesc si se incaiera, fara ca vreunul sa vrea sa ramana invins. Cand unul ne indeamna spre dreapta, celalalt ne ademeneste spre stanga. Unul ne impinge inainte si altul ne smuceste inapoi…intre ele sta sufletul nostru, care nu prea stie de al cui indemn sa asculte.

Fericirea este sensul si scopul vietii, traiectoria si finalul existentei umane.

Daca cel ce invinge este bun, nu inseamna ca cel invins este rau.

Cea mai mare onoare consta nu in a te folosi de onoruri, ci in a fi considerat vrednic de ele.