Citate de Blaise Pascal

Omul nu este nici inger, nici animal, iar nenorocirea face ca cine vrea sa zareasca ingerul, vede animalul.

Inima cunoaste ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste. (Cugetări)

Cunoasterea de sine inseamna putere.

Priveste inauntrul tau; acolo vei gasi izvorul binelui, izvor nesecat; dar sapa necontenit.

Fiti voi insiva, nu imitati pe nimeni. Aveti sub picioarele voastre izvoare de apa vie. Nu invidiati popoarele batrane, ci priviti-l pe al vostru. Cu cat mai adanc veti sapa, cu atat veti vedea tasnind mai mult viata.

Elocinta continua plictiseste.

Adevarul nu-l patrundem numai cu ratiunea, ci si cu inima.

Cand vocea linistii imi atinge cuvintele, O cunosc si astfel ma cunosc pe mine.

Omul va deveni mai bun, cand o sa-i aratati cum este el in realitate.

Stiintele au doua extremitati care se ating. Prima este pura ignoranta in care se afla toti oamenii la nastere; cealalta, este aceea la care ajung mintile cele mai luminate, care, dupa ce au parcurs tot ceea ce oamenii pot sti, isi dau seama ca nu stiu nimic si se gasesc iar in starea de nestiinta initiala. Dar aceasta este o ignoranta savanta, care-si da seama de ea. Cei ce au iesit din ignoranta naturala si n-au putut ajunge la cealalta au oarecare spoiala din aceasta stiinta suficienta si fac pe invatatii. Acestia tulbura lumea si judeca lucrurile mai rau decat ceilalti. Poporul si invatatii alcatuiesc adevarata lume; ceilalti o dispretuiesc si sunt dispretuiti la randul lor.

Omul este o trestie, cea mai slaba din natura, dar este o trestie ganditoare. Nu e nevoie ca intregul univers sa se inarmeze pentru ca sa-l striveasca. Un abur, un strop de apa, ajunge ca sa-l ucida. Dar chiar daca universul l-ar strivi, omul inca ar fi mai nobil decat cel care-l ucide, fiindca el stie sa moara si isi da seama de avantajul pe care universul il are asupra lui. Pe cand uni­versul nu stie nimic din acestea.

Ocupa locul ce ti se cuvine, ca sa nu fii nevoit sa te ridici.

Cunoaste-ti insusirea de capetenie, afla-ti intaiul tau talent si pe urma cultiva-l si ajuta-ti cu el celelalte insusiri comune.

Omul este dator sa se cunoasca pe sine insusi, sa-si cunoasca puterile si lor sa li se potriveasca.

Virtutea unui om nu se masoara cu eforturile sale, ci cu ce realizeaza in mod obisnuit.

Omul nu aduce la nastere nici bunatate, nici rautate, el aduce cu sine facultatea de a-si cunoaste nevoile, pe care este capabil sa le satisfaca el insusi, pasiunile mai mult sau mai putin vii, dupa organismul si temperamentul pe care natura i le-a daruit.

Putini oameni au o notiune bine fixata despre ceea ce se cheama om.

Puterea fara Morala este o crima, dar Morala fara putere este o utopie.

Este drept ca ceea ce-i just sa fie urmat; este necesar ca cel mai puternic sa fie ascultat. Justitia fara forta e ne­putincioasa; puterea fara justitie este tiranica. Justitia fara forta este contestata, pentru ca exista intotdeauna oameni rai; forta fara justitie este condamnabila. Prin urmare, trebuie sa punem la un loc justitia si forta, si pen­tru aceasta sa facem ca ce-i drept sa fie puternic si ce-i puternic sa fie drept. Dreptatea este un lucru discutabil; puterea se recunoaste fara nici o discutie. Deci n-avem decat sa dam putere justitiei. Neputandu-se face ca ceea ce-i drept sa fie puternic, lumea a facut ca ceea ce-i pu­ternic sa fie drept.

Ce sîntem, de fapt? O mare parte din ceea ce gîndim e o colecţie de simpatii şi antipatii, obiceiuri, tipare. În esenţa noastră stau valorile, iar deciziile şi acţiunile noastre reflectă acele valori.