Focul vânăt e gonit de vânt,
zările-au uitat să mă mai doară…
de iubire-ntâia oară cânt,
la scandal renunţ întâia oară.
Am fost crâng părăginit pe loc
La femei şi votcă dam năvală
Nu-mi mai place azi să beau, să joc,
Să-mi pierd viaţa fără socoteală.
E de-ajuns să te privesc tăcut
Să-ţi văd ochii plini de tot înaltul
Că uitând întregul tău trecut
Tu să nu mai poţi pleca la altul.
Tu – mers gingaş, tu surâsul meu,
Dac-ai şti, cu inima-i pustie,
Cum poate iubi un derbedeu
Şi cât poate de supus să fie.
Cârciumile le-aş uita pe veci
n-aş mai şti nici versul ce înseamnă
de-aş atinge-aceste braţe reci
şi-al tău păr ca floarea cea de toamnă.
Veşnic te-aş urma pe-acest pământ
Departarea mi-ar părea uşoară…
De iubire-ntâia oară cânt
La scandal renunţ întâia oară...
(Focul vânăt)
E aşa de plăcut să fii iubit pentru tine însuţi!
Nu recunosc alt semn al superioritatii decat bunatatea.
Dragostea il face pe om poet.
Iubirea cere iubire; este imposibil să preferi, fără să vrei să fii preferat.
(Conferinţa de la Notre-Dame din Paris, 1848)
© CCC
Monumentul unui om este bunătatea sa. Omul cu fire rea este uitat.
(Proverb egiptean de pe Stela lui Mentuhotep, înalt oficial egiptean din Prima Perioadă Intermediară)
Nu exista om care sa nu fie in stare si sa nu aiba nevoie de a iubi si de a stima pe semenii sai.
Omul care nu este decât frumos este frumos numai cât îl privești; omul bun este întotdeauna frumos.
(Fragmente)
Iubirea este o stare în care omul vede lucrurile exact așa cum nu sunt.
Dragostea este un sentiment complex, al carui factor esential este duiosia. In dragoste exista un sentiment de slabiciune, o dorinta de a proteja, un imbold de a face bine si de a procura placere - o lipsa de egoism sau, in orice caz, un egoism bine ascuns.
O iubire pe care eşti nevoit să o păzeşti nu reprezintă nimic.
Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, atunci te voi iubi pentru totdeauna.
Cel ce iubește femeia este vărul soarelui.
Proverb turcesc
© CCC
Cei care se iubesc mai intai cu cea mai naprasnica patima contribuie in curand, fiecare in parte, la slabirea iubirii si apoi la stingerea ei. Care, dintre un barbat si o femeie, e mai vinovat de ruptura aceasta nu e lucru lesne de hotarat. Femeile invinuiesc pe barbati ca sunt nestatornici, iar barbatii spun ca femeile sunt usuratice.
(Caracterele - Despre inima)
Orice dragoste e o încătuşare. Chiar dacă o dulce încătuşare.
Sunt aproape convins de faptul ca, in iubire, oamenii care ar trebui sa se intalneasca nu se intalnesc niciodata.
Cat tine dragostea, se mentine prin ea insasi si uneori prin lucrurile care par menite s-o stinga, prin capricii, prin departare, prin gelozie. Prietenia, dimpotriva, are nevoie de ajutor. Ea piere din lipsa de atentie, de incredere si de bunavointa.
(Caracterele - Despre inima)
De glasul tău s-a ridicat cântarea
De mersul tău se leagănă pământul
De ochii tăi se-nseninează marea.
Împătimit e farmecul palorii
Când mă privesc de sub umbroase gene
Cu ochii ei, adânc-adormitorii.
(cca. 1882)
(De glasul tău s-a ridicat cântarea...)
Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul c-o mare de-ntuneric.
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
(Izvorul Nopții)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.