Iucunda memoria est praeteritorum malorum.
Cicero, De finibus bonorum et malorum 2, 32, 105.
Plăcută este amintirea necazurilor din trecut.
sau
E plăcut să ne aducem aminte de suferințele trecute.
(Cicero, La capătul binelui și al răului 2, 32, 105.)
Daca astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu-l asteapta.
Într-o după-amiază, cînd era acolo, am ars covorul din living pînă la urzeală punînd pe el o cafetieră încinsă. Mi-era indiferent. Ba chiar, cînd vedeam urma asta, eram fericită amintindu-mi acea după-amiază cu el.
(Pasiune simplă)
În ascensiunea ta profesională, fii întotdeauna foarte amabil cu cei pe care îi depășești atunci când urci. Îi vei găsi în același loc la coborâre.
© CCC
Am fost dat afară din liceu pentru că am trișat la un examen de metafizică: citeam gândurile vecinului meu.
© CCC
Oare amintirile nu constituie pentru noi o a doua viață, trăită mai intens decât cea reală?
(Fresce interioare)
Să nu ai niciodată încredere în cineva care se scotocește prin buzunare ca să plătească nota. Dacă vrea să plătească nota, o plătește pur și simplu.
Nu ne amintim zile, ne amintim clipe.
Amintirile sunt icoanele timpului pierdut.
Adio, acum și pentru totdeauna, amintiri sfinte!
(Otello)
© CCC
Ora e per sempre addio, sante memorie!
Vine o vreme cand ne dam seama ca tot ceea ce facem va deveni la timpul sau amintire. Este maturitatea. Pentru a ajunge la ea trebuie tocmai sa ai amintiri.
Nimic nu este mai viu decât amintirea.
Dacă Dumnezeu ar putea să-mi dea un semn! De exemplu, să facă un depozit mare în numele meu într-o bancă elvețiană.
(New Yorker - noiembrie 1973)
© CCC
Vine si clipa in care nu mai putem suporta povara amintirilor care ne apasa. Ele revin una cate una la suprafata si ne strivesc sub regrete si, adeseori, sub remuscari.
Amintirea este o creatie continua.
Cred că oamenii ar trebui să rămână împreună toată viața, ca porumbeii. Sau precum catolicii.
© CCC
Cand ne ducem viata intr-o ocupatie linistita si avem de-a face numai cu ceea ce-i mai apropiat si cotidian, pierdem sentimentul pentru ceea ce-i absent; abia daca putem crede ca in departare amintirea noastra mai dureaza si ca anumite tonuri din trecut mai au ecou.
Am făcut greşeli. În primul rând, m-am născut. Prima greșeală!
© CCC
Primele noastre impresii sunt singurele care nu se sterg. Restul nu-i decat o repetitie, un rezultat al obisnuintei.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.