Timpul este ceva care mă interesează foarte mult – trecutul și prezentul și modul în care trecutul apare pe măsură ce oamenii se schimbă.
© CCC
Ceea ce vulgul numește de obicei timp pierdut este, adesea, timp câștigat.
© CCC
Una dintre cheile evidente și secrete ale acestei lumi în care trăim este că își petrece timpul într-un prezent etern care dispare mereu. Între un viitor care încă nu există și un trecut care deja nu mai există se strecoară o abstracţiune pură, un fel de vis imposibil. Este această absență plină de suspans pe care o numim prezent. Nimeni nu a trăit vreodată altundeva decât pe această graniță oscilantă dintre trecut și viitor.
(Într-o zi voi pleca fără să fi spus totul)
© CCC
Îmi amintesc ce spunea Sfântul Augustin: „Ce este timpul? Dacă nu mă întreabă nimeni, știu ce este. Dacă sunt întrebat, nu știu ce să răspund.”
(Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani)
© CCC
Orbii nu au noţiunea timpului şi nici lucrurile timpului nu le văd.
(Aşteptîndu-l pe Godot)
Timpul înseamnă schimbare; măsurăm trecerea lui prin cât de mult se modifică lucrurile.
© CCC