Citate cu tagul "vise"

Idealismul, visele, speranțele frumoase abia au timp să încolțească în noi, când sunt imediat lovite și complet spulberate de teribila realitate.

(Jurnal)

© CCC

Iată fericirea, iată ce ai căutat de-a lungul tinereții tale, iată fata care era la capătul tuturor viselor tale!

(Marele Meaulnes)

© CCC

Mamă bună! Nu mă abandonezi, nici măcar în vise.

(Diavolul îndrăgostit)

© CCC

Ține, dacă vrei, această punguță de vise, dezleagă șnurul și ele te vor învălui.

© CCC

Fără vise, marea e o întindere incoloră.

(Țara promisă)

© CCC

Am crescut întemeindu-ne visele pe promisiunea infinită a publicității americane. Încă mai cred că se poate învăța să cânți la pian prin poștă și că noroiul îți va oferi un ten perfect.

© CCC

Să mă scol tot cu soarele
Iasomiei în palme;
Să mă ştiu tot cu zorile
În inima mea;
Să aud dimineţile
Acelaşi blând glas;
Asta-mi doresc eu!

Să apun fără ură,
Să-nnoptez împăcat;
Să mă aflu în vise
Prin sori de săringăş;
Să adorm ascultând
Acelaşi blând glas;
Asta-mi doresc eu!

(Cânticel)

(traducere de Ion Frunzetti)

Cînd zarva zilei se preface-n şoapte,

Şi-n pieţele, de linişte-acum pline,

Şi-aşterne umbra străvezia noapte,

Iar somnul cu răsplata trudei vine,

Atunci începe truda mea şi chinul,

Şi ceasurile picură-n tăcere:

În nemişcarea nopţii simt veninul

Mustrărilor arzînd pîn’ la durere.

În cugetul meu trist, noian de vise,

Sfîşietoare gînduri s-au ivit.

Iar amintirea iese din abise

Rostogolindu-şi ghemul nesfîrşit.

Şi recitindu-mi viaţa mea în silă

Blestem şi mă cutremur, plîng amar,

Dar rîndurile triste de pe filă

Răsar prin pînza lacrimilor iar.

(Amintire, 1828)

Ce-i viaţa? Să rabzi poate o zi şi alta oare?

Odihna, plictiseala, pot ele-ndestula?

Cine-şi doreşte ochii apostolilor care

Şterşi, îl jeleau pe zeul ce valu-l despica?

Ne-ncântă doar speranţa, a viselor minciune,

Şi dragostea, agilă în inimi pătrunzând;

Fremătător orgoliul sau voluptatea, când

Dă, muzicii, asemenea făgăduinţi nebune!

(Onoarea de a suferi – CVI (poezia 106), 1927)

De aş avea hainele împodobite ale cerului
Cusute cu rază de soare şi de argint,
Albastrele, ştersele şi negrele haine
Ale nopţii, ale luminii şi ale penumbrei,
Aş întinde hainele sub picioarele tale;
Dar eu, săracul de mine, n-am decât vise;
Mi-am întins visele sub picioarele tale.
Calcă uşor, căci păşeşti peste visele mele.

(Poetul doreşte hainele cerului)

traducere Ion Pillat