Cred ca nu exista om care sa vrea sa-si schimbe cu adevarat si in intregime esenta, cu indiferent care alt om. Ne-ar placea sa avem trasaturile, prestanta, cultura, averea altuia. Dar nu radacinile, nu fiinta interioara, nu lucrul acela care e eul, un eu pe care il preferam, totusi, chiar daca il uram.
Nu trebuie sa cauti intotdeauna ce se ascunde dincolo de fapte. Faptele ajung si nimic mai mult.
Orice om e mai putin nefericit cand poate sa-si deschida inima.
Justitia pura e neinduratoare, dupa cum mila cea mai mare nu e dreapta.
Omul trebuie sa ramana ceea ce este.
Sunt oameni care fac rationamente nesfarsite inainte de a admite o evidenta.
N-ai nevoie intotdeauna de speranta ca sa pornesti la actiune si nici de izbanda ca s-o duci la capat.
Devotamentul este cea mai frumoasa podoaba a unei femei.
(O palarie de pai din Italia)
© CCC
Chiar si in culmea fericirii, oamenii continua sa aspire spre mai mult.
Nu-i nevoie sa intelegi pe cineva ca sa-l iubesti.
Vrem sa fim iubiti pentru noi insine.
“Noroc” - acesta-i numele pe care cei slabi il dau curajului.
Cred in binefacerile prieteniei, cand ajunge pana la daruirea de sine.
Cand ma gandesc la oameni, gasesc ca sunt atat de vrednici de dragoste. As vrea sa le spun numai lucruri prietenesti, sa-mi descarc inima in inima lor, as vrea sa ma asociez proiectelor si actiunilor lor, as vrea sa ocup un loc in viata lor, sa le arat ca sunt in stare de statornicie, de credinta, de spirit de jertfa.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.