Citate de Alexandre Dumas-tatal

Nu trebuie niciodata sa ti se para ceva cu neputinta.

Intr-o zi cand lumea noastra va mai fi trait o mie de ani, cand oamenii vor deveni stapani ai tuturor fortelor dis­tructive ale naturii ca sa le faca sa slujeasca bunului trai al omenirii, intr-o zi cand omul va cunoaste tainele mortii, moartea va deveni la fel de blanda, la fel de voluptoasa ca si somnul gustat in bratele iubitei.

Cea mai mare parte a relelor savarsite de oameni i-au intampinat deghizate sub o haina care parea intr-adevar a necesitatii, apoi dupa ce au savarsit pacatul intr-o clipa de exaltare, de teama si de nebunie, oamenii vad ca ar fi putut trece pe langa el, ocolindu-l.

Dragostea fără respect nu merge departe şi nu se înalţă sus: este ca un înger cu o singură aripă.

Nu exista nici fericire, nici nenorocire in lume; exista doar compararea unei stari cu cealalta, si atata tot. Doar cel care a simtit nefericirea cea mai cumplita e in stare sa simta cea mai mare fericire. Ca sa-ti dai seama cat de bine este sa traiesti, trebuie sa fi dorit sa mori.

In adancul patimilor, dincolo de placere, exista intotdeauna putina remuscare.

Ura e oarba, mania scoate din minti, iar cel ce isi toarna razbunare risca sa bea o bautura amara.

Trecem, adeseori, pe langa fericire, fara s-o vedem, fara s-o privim sau daca am vazut-o si am privit-o, fara s-o recunoastem.

Virtutile exagerate devin aproape vicii. Sentimentele cele mai vrednice, daca le exagerezi, ajung sa fie blamate.

Cand primejdia e mare, inimile devotate se cauta.

Intr-o inima plina de cea mai adanca deznadejde nu mai incap alte emotii.

In afaceri nu avem prieteni, ci doar parteneri.

Omul, in inima caruia s-a inradacinat atat de adanc dra­gostea pentru viata, face tot ce-i cu putinta ca sa-si pastreze viata, atat de grea uneori si atat de scumpa intot­deauna.

Dumnezeu, marginind puterile omului, i-a dat in schimb dorinte nemarginite.

Uneori ai suferit destul de mult ca sa ai dreptul sa nu spui niciodata: sunt prea fericit.

A salva un om, a cruta zbuciumul unui tata, a menaja sensibilitatea unei femei nu inseamna a face o fapta buna, ci o fapta omeneasca.

Cel mai rău lucru: să te dai pe tine însuți în schimbul lipsei de iubire. © CCC

Niciodată nu trebuie să fii o excepţie. Dacă trăieşti printre nebuni, trebuie şi tu să înveţi să fii nebun.

Fiecare ins, de la cea mai joasa si pana la cea mai inalta treapta sociala, are in jurul sau o mica lume de interese, cu vartejurile si atomii ei stramti.

Ranile morale se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.