Citate de William Golding

Noi lasam sa treaca zilele noastre frumoase fara a le lua in seama; abia cand vin cele rele, le dorim inapoi pe celelalte.

Zilele săracilor sunt lungi. © CCC

Trecutul meu, orice aş face, ca o umbră mă urmăreşte...

Prin natura mea, sunt optimist, iar prin convingere intelectuală sunt pesimist.

Suntem o droaie! Şi totuşi, nu reuşim să ţinem un foc aprins ca să scoată fum. Nu pricepeţi că mai bine murim decât să lăsăm focul să se stingă? Cum o să fim salvaţi dacă nu ţinem focul aprins? (Împăratul muştelor)

Sa nu lasi sa treaca o zi fara sa citesti, fara sa visezi sau sa faci ceva frumos.

Ce bine că va veni ziua de mâine.

Eu cred că femeile sunt nebune când pretind că sunt egale cu bărbaţii; ele sunt de departe superioare şi întotdeauna au fost.

Teama nu ne poate răni mai mult decât un vis.

Există zile care ard în calendare ca niște ruguri sacre, în care Universul ne vorbește pe două voci — una care ne cere să ne exprimăm focul interior și alta care ne mângâie sufletul cu speranța că iubirea poate construi o lume nouă. Acele zile rare în care mintea și inima își dau mâna, iar magia se scrie în liniște, printre cuvinte, lacrimi și visuri.

Sa-ti inchipui ca fiecare zi ce-ti rasare este ultima.  

Undeva, dincolo de curba întunecată a lumii, soarele şi luna se mişcau agale; pelicula de apă de pe planeta pământ era reţinută, umflându-se puţin pe o parte, în timp ce miezul ei solid se răsucea. (Împăratul muștelor, IX. O perspectivă asupra morţii)

Orice ai da unei femei, ea îl va îmbunătăţi. Dacă îi dai o casă, ea îţi va da un cămin. Dacă-i dai alimente, ea îţi va da hrană. Dacă-i dai un zâmbet, ea îţi va da inima ei. Ea înmulţeşte şi sporeşte tot ce i se oferă.

Cele mai obositoare zile sunt cele în care n-ai făcut nimic.

Cele mai frumoase zile din viata noastra sunt acelea pe care le ingropam in cripta amintirilor.

…așa că fiecare zi a adus o nouă coborâre în profunzimile existenței concrete și o nouă înălțare spre culmile abstracțiunii. (Gloria imperiului) © CCC

Acum se bucura din plin de zilele minunate, de liniștea din jur, de aerul curat, de ciripitul rândunelelor care se adunau în stoluri pe sârmele de telegraf, pregătindu-se să-și ia zborul spre țările calde, precum și de briza sărată și călduță ce sufla domol dinspre mare. (Brățara de granate)

Optsprezece ani e cea mai bună vârstă a omului pentru a suferi: are puterea necesară, dar nu ştie a se apăra.

Marile idei sunt simple.

Socoteste fiecare zi o viata.