Încetul cu încetul, femeile se răreau și, în timp ce orașul însuși adormea, se auzea marea sforăind în apropiere, la capătul aleii înguste și, din când în când, pufnea, asemenea cuiva care se întoarce de pe o parte pe alta în somn.
(Familia Malavoglia)
© CCC
Nici marea nu are țară și este a tuturor celor care o ascultă, aici și acolo unde soarele se naște și moare.
(Familia Malavoglia)
© CCC
Noi lasam sa treaca zilele noastre frumoase fara a le lua in seama; abia cand vin cele rele, le dorim inapoi pe celelalte.
Repezi ca unda apei, ca zborul vântului,
zilele vieții trec. Eu voi ramâne
mereu indiferent față de două:
ziua de ieri și-aceea ce va să vină mâine.
Un câine flămând nu se teme de băț.
© CCC
Sa-ti inchipui ca fiecare zi ce-ti rasare este ultima.
Cele mai frumoase zile din viata noastra sunt acelea pe care le ingropam in cripta amintirilor.
Da sansa fiecarei zile sa fie cea mai frumoasa din viata ta.
Vezi tu, și inima obosește; și se duce încet-încet, ca lucrurile vechi care se destramă la spălat.
(Familia Malavoglia)
© CCC
Zilele mele de ieri păşesc alături de mine. Unele îmi sar, ca un câine greu, pe spate.
Zilele săracilor sunt lungi.
© CCC
În orașele mici, există oameni care ar face kilometri pentru a-ți aduce vești proaste.
(Meșterul don Gesualdo)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.