Şi-a pierdut vara cântând,
Greierele, şi flămând,
A văzut, aşa, deodată,
Pornind viscolul să bată.
Nu se pomenea fărâmă
De gânganie sau râmă;
Şi nemaigăsind nimica,
Dete fuga-mpleticit
La vecina lui, furnica.
Muşuroiul sta clădit,
Plin cu tot ce-ai fi râvnit.
Magazia cu făină
Era sub o rădăcină;
Şi, la rând, în multe caturi,
Erau saci cu mei pe paturi.
Adunaţi într-o firidă,
Sâmburi roşii de stafidă.
În dulap şi-ntr-un sertar,
Mălai galben şi zahar.
Ouăle cu coaja mică
Erau ouă de furnică,
Căci cumetrele îşi fac
Prăjituri şi cozonac.
Într-un beci închis cu scoabe,
Boloboace: struguri boabe,
Va să zică, un belşug
Rânduit cu meşteşug.
- Mă rog, maică, dumitale,
Sunt în picioarele goale,
Am rupt opinci şi obiele
De calc de-a dreptul pe piele,
Straie ce mai am pe mine,
De gol ce-s, mi-e şi ruşine,
Am rămas de capul meu,
M-a uitat şi Dumnezeu...
Luat de vânt, târât de apă,
Plăpând ca foaia de ceapă,
Încă de la arătură
N-am mai pus nimic în gură.
Să mă ierţi, de nemâncare
S-a prins burta de spinare.
Uite ce ţi-aş fi cerut,
Niscai boabe de-mprumut...
Până pe la Mărţişor...
Vreau să rabd, dar nu să mor,
Şi mă jur, i-a spus, că-ţi voi
Da cu dobândă înapoi.
Poţi să-ntrebi dacă nu sunt
Om cinstit şi de cuvânt.
Ce păcat că gospodina
E zgârcită, bat-o vina!
În loc să ia din cămări
Şi să dea, pune-ntrebări.
Că aşa o fi bogatul,
Darnic mai vârtos cu sfatul.
- Cum de ceri cu împrumut?
Astă-vară ce-ai făcut?
Zise potrivindu-şi barba
Negri-i ochelari cu laba.
- Ce să fac? De mi-e iertat,
Astă vară am cântat.
Am cântat cri-cri, gri-gri,
Nopţi cu nopţi şi zi de zi.
- Ai cântat! îmi pare bine!
Acum joacă dacă-ţi vine!
Şi calica de mătuşă
Trânti ivărul la uşă.
(Greierele și furnica)
(Traducere, în versiune originală, după fabula omonimă a lui Jean de La Fontaine)
Pune-ți toate ouăle într-un singur coș și... stai cu ochii pe el.
(Wilson Zevzecul)
© CCC
Profetii prezic, lamentandu-se, istoria straveche.
Inainte de a te arunca in valtoarea primejdiei, trebuie s-o prevezi si sa te uiti in ea; dar cand esti in primejdie, nu-ti ramane decat s-o infrunti.
Laudele sa le meriti, dar sa renunti la ele.
(Aventurile lui Telemac)
Oamenii buni nu cunosc prevederea, pentru ca, si din instinct chiar, omul nobil niciodata nu crede pana la sfarsit ca raul exista intr-adevar. Prevederea este un fel de rautate fata de altul, intr-atat cat este necesara ca masura fata de sine. Marea bagare de seama vine din neincrederea in altul, iar neincrederea este despartirea oamenilor.
Prudentul si prea timidul, in fata furtunii, se tarasc pe pamant.
In materie de previziune, judecata este superioara inteligentei. Inteligenta expune toate posibilităţile care pot să apară. Judecata discerne printre aceste posibilităţi pe cele care au cea mai mare sansa sa se realizeze.
En matière de prévision, le jugement est supérieur à l'intelligence. L'intelligence montre toutes les possibilités pouvant se produire. Le jugement discerne parmi ces possibilités celles qui ont le plus de chance de se réaliser.
(Hier et Demain)
Urăsc prudența, nu te duce nicăieri.
© CCC
Cei prevazatori scot invataminte din primejdiile altora.
Cred ca din orice lucru trebuie sa extragem numai floarea.
Nu e destul sa nu faci rau nimanui, ci trebuie sa faci cat mai mult bine aproapelui.
(Aventurile lui Telemac)
Atunci cand prevezi un lucru cu mult inainte, este usor sa intervii.
Mai bine-i, cand te aperi de dusman, sa-l socotesti mai tare decat este, caci iei masuri depline de aparare; caci daca te scumpesti, faci ca zgarcitul ce-si pierde haina sa castige un petec.
Cand vrei sa apuci in mana sapa,
sa-i sapi aproapelui tau groapa,
gandeste-te ca s-ar putea
ca-n locul lui sa cazi chiar tu in ea.
E bine groapa s-o putem vedea,
mai inainte de-a cadea in ea.
In orice lucru, negresit,
sa ne gandim si la sfarsit.
Dintre toate formele de prudenta, prudenta in dragoste este, probabil, cea mai nefasta pentru adevărata fericire.
(Cucerirea fericirii)
© CCC
Pericolul primordial in viata este sa-ti iei prea multe masuri de precautie.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.