Citate despre Mediocritate

Mărimea nu se sfieşte să meargă alături de puţinătate. Mediocritatea se ţine deoparte.

Poate n-am imbatrani niciodata daca n-am avea un dar blestemat, mostenit din batrani: inima. In ea isi trimite viata sagetile, acolo tintesc toate loviturile. Drumul la inima insa duce prin carne… prin bietul trup...  cum nu s-ar frange, cum nu s-ar slabi, cum n-am imbatrani?

In republica libertatii de gandire, revolutiile sunt crea­toare: ele purifica si fecundeaza.

Fiecare scrie, nu pentru ca vrea, ci pentru ca nu poate altfel.

Nu cunosc un mai puternic legamant intre doua suflete pe pamant - ca taina aceluiasi pacat.

Este un mare semn de mediocritate daca intotdeauna lauzi cu masura.

Sunt seri calme de vară – dulci, moi... seri blânde – seri oneste... În astfel de clipe, nu poţi simţi pasiuni violente. În astfel de seri, îţi revizuieşti conştiinţa şi-ţi ierţi duşmanii... În astfel de seri, se pot citi şi cărţile autorilor mediocri...

O dragoste apusa e ca un vulcan: niciodata nu poti zice c-a trecut pericolul de a izbucni din nou.

Trecutul e noaptea – iar amintirile, candele, care cu vremea se sting.

Marea mangaiere a mediocrilor este ca geniul insusi e muritor.

E dureros sa nu-ti dai seama de propria ta mediocritate decat atunci cand e prea tarziu. O astfel de constatare nu contribuie cu nimic la ameliorarea caracterului unui om.

Arta e un duhovnic implacabil. Oricat am incerca sa-i ascundem realitatea, ea ne smulge adevarul intreg. Oricat ne-am da silinta, nu izbutim sa ducem minciuni in templu… Ele raman la poarta si noi trecem pragul cu sufletul dezgolit… De aceea, operele noastre sunt singurele biografii adevarate.

Despartirile pentru indragostiti nu sunt decat garile in care asteapta proximul tren ...

Viata unui om nu trebuie judecata dupa avanturile cu care a pornit la drum, ci dupa obstacolele pe care societatea le-a pus de-a curmezisul gandurilor lui.

Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina, Firelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina.   Peste creştet de dumbravă Norii suri îşi poartă plumbul, Cu podoaba zdrenţuită Tremură pe câmp porumbul.   Şi cum de la miazănoapte Vine vântul fără milă, De pe vârful șurii noastre Smulge-n zbor câte-o şindrilă.   De viforniţa păgână Se-ndoiesc nucii, bătrânii, Plânge-un pui de ciocârlie Sus pe cumpăna fântânii. (Toamnă)

Mediocritatea spiritului si lenea fac mai multi filozofi decat izbuteste meditatia.

Unii oameni sunt mai dispusi decat altii sa accepte o for­mula gata conceputa, asa cum face crustaceul, care se instaleaza in prima cochilie goala pe care o intalneste, si-i ia forma, in timp ce alte crustacee simt nevoia sa-si secrete singure carapacea.

Supusii isi potrivesc mai intotdeauna viata dupa vederile celui ce ii carmuieste.

Tineretul e resortul insufletirii unui neam; termometrul spiritului de jertfa al societatii.

Cei din jurul lui nu pot aprecia indeajuns pe artist. Ca sa vezi un varf de munte, se cere perspectiva departarii.