Am trăit și eu în Arcadia.
Et in Arcadia ego.
Arata nestatornicia fericirii.
Arcadia, regiune muntoasă din vechea Grecie, aflată în centrul Peloponesului, locuită de păstori, era considerată de poeţi un ţinut al vieţii idilice, fericite, un fel de rai pe pământ. În acest sens, cuvintele Et in Arcadia ego! „Şi eu am trăit în Arcadia!" exprimă regretul după o fericire pierdută.
Fii fericit in mijlocul placerilor cat iti este cu putinta.
Dum licet, in rebus iucundis vice beatus.
(Horatius, Satirae)
Este fericit nu acela care pare altora astfel, ci acela care se considera el insusi fericit.
Felix est non qui esse aliis videtur, sed qui sibi.
(Syrus, Sententiae)
O, de trei si de patru ori fericiti.
O, terque, quaterque beati.
(Vergilius, Aeneis)
Fericirea intretine invidia.
Felicitas iracundiam nutrit.
(Seneca Philosophus, De ira)
Este fericit acela pe care nenorocirile altora il fac prevazator.
Felix quem faciunt aliena pericula cautum.
Nimeni nu-i fericit din toate punctele de vedere.
Nihil est ab omni parte beatum.
(Horatius, Odae)
Unde-i prea multa viclenie, acolo-i prea putina fericire.
Ubi plurimum calliditatis, ibi minimum felicitatis.
Nu-i este dat oricui sa ajunga la Corint.
Non cuivis homini contingit adire Corinthum.*
* Corintul era socotit resedinta ideala, datorita placerilor si desfatarilor oferite.
Cand apare orgoliul, dispare fericirea.
Superbia oriente, occidit felicitas.
Fericiti sunt aceia care pun toate pe seama intamplarii.
Sunt qui in Fortunae jam casibus omnia ponant.
(Juvenalis, Satirae)
Cat timp vei fi fericit, vei numara multi prieteni.
Donec eris felix, multos numerabis amicos.
(Ovidius, Tristia)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.