Am trăit și eu în Arcadia.
Et in Arcadia ego.
Arata nestatornicia fericirii.
Arcadia, regiune muntoasă din vechea Grecie, aflată în centrul Peloponesului, locuită de păstori, era considerată de poeţi un ţinut al vieţii idilice, fericite, un fel de rai pe pământ. În acest sens, cuvintele Et in Arcadia ego! „Şi eu am trăit în Arcadia!" exprimă regretul după o fericire pierdută.
Cunoastem fericirea numai atunci cand am pierdut ceea ce am avut odata.
Tunc, denique homines nostra intellegimus bona, quam quae in potestate habuimus ea amisimus.
(Plautus, Captivi)
Fericirea intretine invidia.
Felicitas iracundiam nutrit.
(Seneca Philosophus, De ira)
Unde-i prea multa viclenie, acolo-i prea putina fericire.
Ubi plurimum calliditatis, ibi minimum felicitatis.
Intamplarile fericite trec in zbor pe langa noi, cele rele vin dupa ele.
Meliora praeter volant, deteriora succedunt.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
Eu numar doar clipele fericite.
Horas non numero nisi serenas.
Sa fii mai fericit decat Augustus si mai bun decat Traian.
Augusto felicior, Traiano melior (sis).
(Eutropius, Breviarium)
Este fericit acela pe care nenorocirile altora il fac prevazator.
Felix quem faciunt aliena pericula cautum.
Bona praecepta vitam beatam parant.
Bunele principii fac viaţa fericită.
Intelepciunea insasi ne arata ca nu toti cei buni sunt si fericiti.
Prudentia ipsa hoc videt, non omnes bonos esse etiam beatos.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
Este fericit nu acela care pare altora astfel, ci acela care se considera el insusi fericit.
Felix est non qui esse aliis videtur, sed qui sibi.
(Syrus, Sententiae)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.