Citate despre Societate

Societatea exista pentru beneficiul oamenilor, si nu oamenii pentru beneficiul societatii.

Fugi de placerea care da nastere durerii.

Azi, pentru mine personal, pentru cei puţini rămaşi din generaţia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranţă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aş vrea să spun că s-a şi prăbuşit. Suntem însă neliniştiţi, puţin nedumeriţi, suntem şi trişti; ceea ce se petrece pe planetă nu-ţi dă senzaţia unei liniştiri iminente. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbuşirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era înlocuită o pseudospiritualitate cu spiritualitatea adevărată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că mai degrabă vine Antichristul, nu Mântuitorul. Nădăjduiesc ca omenirea să-şi revină din această clipă de orbire, care cam durează.

Nu te grăbi să-ți faci preieteni noi, nici să-i părăsești pe cei pe care îi ai. (Fragmente)

În societatea umană totul este îmbibat de prostie, totul este făcut de proşti în mijlocul proştilor.

Noi nu putem dori sa iesim din societate, fara a vrea sa incetam de a fi oameni.

Societatea devine infern de indata ce vrem sa facem din ea un paradis. © CCC

Cand edificiul unei societati e putred, masele conduc la naruirea lui. (Psihologia multimilor)

Daca accepti sa te alaturi gloatei, devii imun. Pentru a fi admis si apreciat trebuie sa te reduci la zero, sa devii unul cu gloata, de nedeosebit. Poti sa visezi daca visezi ca ei.

Nu-ti face repede prieteni, dar dupa ce ti i-ai facut, nu-i indeparta prea repede de tine.

Noţiunea noastră de societate perfectă îmbrăţişează familia ca centru şi ornament, dar acest paradis nu este sigur până când nu apar copiii pentru a anima şi completa imaginea. © CCC

Pentru a stăpâni societatea e de ajuns să mânuieşti cu egală abilitate lauda şi ridicolul. (Legăturile primejdioase)

Saturația generează lipsa de măsură. (Fragmente)

Vântul scutură toţi merii Poartă note de ghitară… Este rândul primăverii Bună sară! Evantaliul ascunde Vorbe dulci şi măşti frumoase… Dar de unde până unde? Sănătoase? Câte tragice tirade Declamate-n ironie… Dar aşa poate se cade Să şi fie. Ce dulceaţă prefăcută . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când din gură îşi sărută Ochişorii. De-ar putea noi ştim prea bine C-amândouă şi i-ar scoate Au geloase una d-alta Nu sunt toate? Dar astfel se tot împacă Sub umbrarul cel de viţe Gungurind ca pe o cracă Porumbiţe. Numai rozele durerii Printre râs s-amestecară Când de flori se scutur merii… Bună sară! (cca. 1881–1882) (Vântul scutură toți merii…)

Societatea are nevoie de oameni care au grijă de bătrâni și care știu să fie plini de compasiune și onestitate. © CCC

Cu nici o ştiinţă nu veţi construi o societate, dacă vă lipseşte un material nobil, dacă vă lipseşte voinţa vie şi bună de a trăi cinstit şi cu dragoste.

Am împărțit societatea în două categorii: prietenii mei, sau cel puțin idioții mei - dar asta e treaba mea - și apoi, idioții altora, pe care nu îi suport nicio secundă. © CCC

N-as vrea sa mai insist, societatea romaneasca nu se da in vant dupla melancolii. Are alte preocupari azi. Toate legate de bani. Pe busole, in locul nordului, s-ar putea lipi un euro sau un dolar. (Calomnii mitologice)

Societatea este o abstractizare. Abstracția nu este o realitate. Ceea ce este realitate este relația. Relația dintre ființele umane a creat ceea ce numim societate. (Krishnamurti în Bombay 1981) © CCC

Nimeni dintre aceia pe care bogatia si onorurile îi asaza pe o treapta mai inalta, nu e mare. Atunci de ce pare mare? Pentru ca il masori impreuna cu piedestalul sau. Aceasta-i eroarea de care suferim, aceasta ne insala, ca nu apreciem pe nimeni dupa ceea ce este, ci îi adaugam cele ce-l impodobesc.