Citate de Jakob Wassermann

S-ar gasi orgoliu in toate faptele frumoase, daca s-ar analiza astfel.

Orgoliul inseamna a avea demnitatea ce rezulta din constiinta propriei valori, vanitatea este dorinta desarta dupa marire, dupa iesitul in fata, si asta mana in mana cu nevoia de linguseala. Orgoliul nu simte nevoia sa fie confirmat in constiinta pe care o are despre sine si, de aceea, intra in alerta la orice lauda pe care o suspecteaza a fi o simpla introducere la linguseala.

Cimitirele sunt pline de oameni indispensabili.

Ce este rabdarea? Sa uiti ca vrei, asta-i rabdarea.

Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitatii.

Orgoliul nu e decat o varietate a egoismului.

In viata fiecarui om exista un moment in care poate alege intre doua tendinte diametral opuse ale naturii sa­le…Sa nu crezi niciodata cand ti se spune ca in anumite imprejurari un om n-ar fi putut altfel de cum a actionat, sa nu crezi fiindca nu-i adevarat. Intrebarea este numai cat de departe trebuie sa mergi inapoi pentru a gasi punctul unde liberul sau arbitru era inca in­tact.

Numai eroii de roman au obiceiul sa ascunda ceea ce este in avantajul lor; in lumea reala ne grabim sa spunem tot ce ne face cinste, ba chiar si cate ceva pe deasupra.

Decat sa-ti faci o fala din merite straine, cu bruma ta de bunuri te-ai multumi mai bine.

Emotiile mortale sunt intense, solide, egale. Cei cu adevarat in stare sa sufere sufleteste au si orgoliul de a refula totul, au si durerea inferioritatii lor de o clipa, si poate ca tocmai aceasta comprimare mistuie si doare mai mult; deci e de presupus ca tocmai cei mandri, care isi ascund simtirea, sunt cei care, si mai ales prin asta, sufera cu adevarat.

Dacă vanitatea este motorul umanității, lingușirea este lubrifiantul ei. (Leneșele gânduri ale unui trândav) © CCC

Amorul propriu se strecoara chiar si in inimile care slujesc drept templu celor mai inalte virtuti.

Aţi observat ce vanitate mare au oamenii mici?

E un blestem sa nu ai dreptul de a te fi inselat.

Omul e un produs al generatiei sale.

Laudele sa le meriti, dar sa renunti la ele. (Aventurile lui Telemac)

Ii iertam adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu-i iertam niciodata pe cei plictisiti de noi.

Un mare defect sa te inchipui mai mult decat esti si sa te pretuiesti mai putin decat valorezi.

Gelozie...o boala iremediabila, un cancer al sufletului impotriva caruia nu exista leac, nu exista medic, nu exis­ta ameliorare, nici macar acalmii datorita istovirii. Ea inghite cu lacomie toate zvonurile, si nu lipsesc furnizorii pentru acestea.

E foarte greu sa apleci urechea la toate glasurile si sa raspunzi tuturor cerintelor si, in afara de asta, s-o scoti la capat cu amaraciunile propriei existente.