Ce este o durere, si-o lacrima ce-nseamna,
cand tanara nadejde la lupta te indeamna.
Si ce-i sa cazi, cand viata n-o pierdem in zadar,
cand trupurile noastre sunt pietre de altar.
Cand fiecare stim
sa faurim o lume ce-o vor primi in dar
acei ce nu sunt inca si totusi ii iubim?
Aventura nu-i sa te urci pe un yaht supraelegant si sa faci inconjurul lumii; aventura (si romantism) este sa-ti rodesti viata care ti-a picat acolo unde te-ai nascut din intamplare si-n conditiile date. Asta e tot ce poate fi mai legat de primejdii, de neprevazut si de Mister.
Este indispensabil sa te sacrifici uneori. Este igiena sufletului.
© CCC
De cate ori cineva se jertfeste pentru altii, poti fi sigur ca pretuieste mai mult decat ei.
Trebuie sa faci deosebire intre sacrificiul din dragoste, care este nobil si sinuciderea din disperare, care este josnica sau vulgara... Onoarea straluceste nu in sinucidere, ci in sacrificiu.
Sacrificiul e mare si demn, tocmai pentru ca e absurd. Nici o actiune rationala n-a fost numita vreodata sacrificiu.
Acela care, hotarand sa se jertfeasca, ar cantari inainte toate urmarile, toate foloasele ce ar decurge din fapta sa, e greu de crezut ca ar mai fi in stare de jertfa.
Cei ce vor sa ajunga trebuie sa stie sa renunte. Cine nu poate sacrifica o placere imediata, cine vinde o situatie viitoare stralucita, dar problematica, pentru ca are nerabdarea de a avea imediat o placere, acela nu va realiza nimic din aspiratiile sale.
Sacrificiul e o constanta a istoriei si un imbold al omului. Fara de sensul sacrificiului suntem lipsiti de uneltele constructiei.
Jertfele oamenilor sunt florile ce se arunca in calea dreptatii.
Poarta-Te, Doamne, cu mine cum m-as purta eu cu Tine, daca as fi eu in locul Tau si Tu in locul meu.
(Ruga lui La Hire, unul dintre capitanii care au luptat alaturi de Ioana d’Arc)
(Jurnalul Fericirii)
Daruind lumina pe care nu o ai, o vei dobandi si tu.
Este cu neputinta sa obtii ceva fara sa sacrifici nimic. Inainte de toate trebuie sa stii ce vrei si sa fii dispus sa platesti ceva in schimb.
A urca inseamna a te sacrifica. Orice culme e severa.
Intai trebuie sa cruti doua-trei omizi, daca vrei sa cunosti fluturii.
Absurdul e si el absurd, nu e previzibil - si-n momentul in care te increzi in absurd si hazard dai dovada de o credinta rationala in absurd si hazard, credinta inconsecventa, absurda!
E atat de minunat sa te jertfesti! O fericire fara margini ne copleseste sufletul cand infruntam primejdii oricat de mari, spre a salva o viata ce ne e scumpa sau spre a alina durerea ce chinuieste o inima prietena.
Pentru a va oferi placerea muzicii, imi voi sacrifica bucuros fericirea, sanatatea, viata.
(Scrisoare către tatăl său - 19 mai 1781)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.