Dacă triunghiurile şi-ar face un zeu, acesta ar avea, desigur, trei laturi. (Scrisori persane, Caiete)
Charles L. de Montesquieu
“…nu judecăm lucrurile decât în legăturile lor tainice cu noi înşine. Nu mă miră că negrii îl zugrăvesc pe drac de o albeaţă strălucitoare, iar pe zei, negri ca tăciunele. Nu mă mir că Venus la anumite popoare are sânii atârnând până la coapse şi că, în sfârşit, toţi cei ce se închină la idoli îi reprezintă pe zeii lor cu figuri omeneşti, atribuindu-le toate înclinările lor. S-a spus, pe drept cuvânt, că dacă triunghiurile şi-ar face un zeu, acesta ar avea desigur trei laturi."
Oamenii isi creeaza zei si ii reprezinta dupa propria lor imagine. Această idee poate fi regasita inca de la presocraticul Xenofan: “Daca boii, caii, leii ar avea maini, boii ar desena chipuri de zei asemenea boilor, caii, asemenea cailor si leii, asemenea leilor.”
Xenofan din Colophon, poet si filosof grec, considerat fondatorul scolii eleate, a fost legat de critica rationalista a conceptiei antropomorfice despre zei, pe care a formulat-o in aceasta fraza devenita celebra. Acesta persifla antropomorfismul religios naiv:
"Zeii vostri nu exista, caci zeii nu pot avea slabiciunile omenesti. Omul îsi închipuie Divinitatea dupa chipul si asemanarea sa. Daca boii, caii sau leii ar avea mâini si ar putea picta, atunci caii ar avea zei care ar fi asemenea cailor, iar boii ar picta zei asemenea boilor. Etiopienii îsi închipuie pe zeii lor negri, pe când tracii îi închipuie cu ochii albastri si cu parul rosu."
© CCC
Nu există adevăr mai mare decât tăcerea în această lume unde domneşte compromisul.
Sunt o iluzie pentru care tăcerea devine izvorul fericirii, iar infernul, poarta spre paradis.
Tacerea este arma esentiala a puterii.
Tăcerea este replica insuportabilă.
© CCC
Nu există tăcere mai mare decât în iubirea care nu-şi poate striga neliniştea.
Imi era mai usor sa concep o lume fără creator decat un creator responsabil pentru toate contradicțiile din lume.
(Amintirile unei fete cuminti)
© CCC
Ne comportăm ridicol, caragialeşte, ne săturăm adesea să ne mişcăm, de dimineaţa până seara, într-un univers artificial, infectat de trivialitate.
Sunt sigură că nimic nu-mi va mai înăbuși rima,
Am ținut tăcerea captivă ani de zile în gât
ca o capcană a sacrificiului,
acum este momentul să cânt
un ultim rămas-bun trecutului.
(Sunt sigură…)
© CCC
Dumnezeu este iubire.
Dar, sub masca rece a unei lumi de gheaţă, strivit de risipa de vorbe şi rostiri mincinoase, ochiul său se simte părăsit. Individul simte cum planează asupra sa demonul singurătăţii, al izolării în cosmos. Nu ştiu dacă vreodată aţi încercat acest sentiment într-un strigăt comprimat de disperare. De timpuriu, Cioran percepe existenţa, prin prisma negativităţii exacerbate, ca o cădere, un declin, o voluptate satanică, însemnată de tragicul experienţei individuale. Totodată, cetăţeanul român ajunge la stadiul de “erou turmentat” din cauza unei monotonii insuportabile, sau a recunoaşterii unei limitări personale organice. Idealizează violent, utopic.
Oamenii nu știu ce poate face Numele lui Dumnezeu. Doar cei care îl repetă mereu îi cunosc puterea. Ne poate purifica mintea complet... Numele ne poate duce la vârful experienței spirituale.
© CCC
Toată lumea tace, sub vraja cântecului. Dar e ciudat: acea întristare deznădăjduită și acel reproș amar cu care palpită sunt mai dulci decât cea mai sublimă, cea mai pasională bucurie.
(Domnul din San Francisco)
© CCC
Un Dumnezeu care nu tace este un Dumnezeu care nu are prestanţă şi nici putere asupra omului.
Dragostea Ta, [Doamne], este neschimbată. Tu nu iubești astăzi mai mult și mâine mai puțin.
Dumnezeu este un produs al abisului inconstient al eului.
Cuvintele tăcerii sunt cuvinte foarte rare care nu se găsesc în nicio carte. Care rămân mult timp blocate în piept, care uneori alunecă până în gât, dar nu ajung până la gură. Cuvintele tăcerii nu sunt menite să fie auzite de urechi. Cuvintele tăcerii sunt șoptite cu gesturi minuscule și expresii faciale imobile. Sunt citite cu ochii închiși, ascultate cu inima, păstrate în adâncul sufletului, în dulceața emoțiilor.
© CCC
Credem adesea ca Dumnezeu nu ne aude intrebarile; dimpotriva, noi nu ii auzim raspunsurile.
Cel care exceleaza nu discuta, isi stapaneste stiinta si tace.
(Tao Te Ching / Cartea Caii si a Virtutii)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.