Citate despre Dumnezeu

Încă de la vârsta copilăriei, trăim cu spiritul turmentat şi ne legăm viaţa de un Luceafăr. Niciodată nu ne mai luăm ochii de la steaua destinului şi, pentru fiecare dintre noi, acel licăr devine un ideal ceresc, o pecete a noastră în univers.

Sunt felurite vasele, dar izvorul este neschimbat. Și din tine, [Doamne], se umplu toate, după cât pot cuprinde ele.

Dacă Dumnezeu ar putea să-mi dea un semn! De exemplu, să facă un depozit mare în numele meu într-o bancă elvețiană. (New Yorker - noiembrie 1973) © CCC

Aşteptaţi-l întotdeauna pe Dumnezeu! Dumnezeu vine întotdeauna, deşi praful ridicat de trecerea lui ne ascunde, pentru mult timp, figura şi taina sa. (A 24-a Conferinţă de la Notre-Dame) © CCC

Prin tăcere sufletul îşi regăseşte propriul strigăt.

Tacerea este unul dintre cele mai dificile lucruri de combatut. © CCC

Dacă aș fi fost Dumnezeu, mi-ar fi fost milă de inima oamenilor. (Pelléas și Mélisande)

Cred că Dumnezeu este omul, dar el nu ştie acest lucru. © CCC

Cât de departe e tăcerea care-şi strigă lacrima iubirii de frigul cuvintelor noastre?

Îl îndemni [omul] ca să se bucure să Te laude, căci Tu ne-ai făcut pentru Tine și neliniștită este inima noastră până când se va odihni în tine. Tu excitas ut laudare te delectet quia fecisti nos ad te et inquietum est cor nostrum donec requiescat in te. (Confesiunile) Sfântul Augustin spune că Dumnezeu l-a creat pe om pentru uzul Său; omul a fost făcut ca să ducă la bun sfârșit lucrările pentru care Dumnezeu l-a proiectat, și anume să-L laude, să-I aducă slavă.

Ne comportăm ridicol, caragialeşte, ne săturăm adesea să ne mişcăm, de dimineaţa până seara, într-un univers artificial, infectat de trivialitate.

Tăcerea este cel mai adânc strigăt al inimii.

Tăcerea lui Dumnezeu e o tăcere a iubirii, o eternitate ce ne înseninează deja de pe acum timpul.

Oamenii nu știu ce poate face Numele lui Dumnezeu. Doar cei care îl repetă mereu îi cunosc puterea. Ne poate purifica mintea complet... Numele ne poate duce la vârful experienței spirituale. © CCC

Exista taceri care spun multe, asa cum exista cuvinte care nu inseamna nimic. © CCC  Published on: Jan 1, 2014

Tăcerea este virtutea proștilor. (Apoftegme)

E o mare diferenta intre un om care da prea multe argumente si un om inzestrat cu ratiune. Acesta din urma tace adeseori, pe cand celalalt nu tace o clipa.

Românul eminescian poate fi numit şi „Sitzfleisch”, adică păstrează ceva din temeinicia şederii, e contemplativ, spiritual, mai mult sau mai puţin visător, în timp ce românul caragialian e mai puţin încărcat cu o latură spirituală. Caragialienii sunt situaţi pe o scenă unde, în loc să reţină că trebuie să fii înţelept ca şarpele şi blând ca porumbelul, de cele mai multe ori, se declară „blânzi” ca şerpii şi „înţelepţi” ca porumbeii...

Dacă până la urmă se dovedește că există Dumnezeu, nu cred că este diabolic. Cel mai rău lucru pe care-l poți spune despre el este că nu face lucrurile așa cum trebuie.

Tăcerea este modalitatea autentică a cuvântului.