Când ai douăzeci de ani, crezi că ai rezolvat enigma lumii; la treizeci de ani, începi să te gândești la asta și la patruzeci de ani, descoperi că este de nerezolvat.
© CCC
Un diplomat este un bărbat care își amintește ziua de naștere a unei femei și îi uită vârsta.
© CCC
Când ai douăzeci de ani, e mai bine să fii crescut de oameni inteligenți și creativi. Câştigi atât de mult timp.
© CCC
Anul în care am împlinit patruzeci de ani a fost cel în care am înnebunit complet. Înainte, ca toată lumea, mă prefăceam că sunt normal.
© CCC
La douăzeci de ani, pariziana este adorabilă; la treizeci de ani, irezistibilă; la patruzeci de ani, fermecătoare. După patruzeci de ani? O pariziană nu depășește niciodată patruzeci de ani.
© CCC
Picioarele de douăzeci de ani sunt făcute să meargă până la capătul pământului.
© CCC
Fiecare trebuie să-şi găsească propria coloană vertebrală. Pentru mine, a fost scrisul. Nu pot trăi fără să scriu. Viaţa e extrem de scurtă. Trebuie să găsim cuvintele care să atingă eternitatea. Fără cărţi, fără scris, aş fi alunecat (…) E şansa vieţii mele.
(Interviu literar și cultural cu Olivia Gesbert, în 2019, la emisiunea La Grande Table a postului de radio France Culture)
© CCC
Ea gândea: cartea este la fel de importantă ca pâinea, apa, electricitatea…
(Acrobații)
© CCC
Nu pot să nu găsesc fiecare existență extraordinară. Atâta timp cât suntem dispuși să ne dăm osteneala să o cercetăm, fiecare viață este excepțională și merită să fie povestită, cu partea ei de lumină, cu zonele gri și cu fisurile sale.
(Acrobații)
© CCC