Mila este o indemanatica prevedere a nenorocirilor ce ne pandesc; ajutam pe altii pentru ca si ei sa ne ajute in imprejurari asemanatoare. Clementa este, aparent, o varietate a milei. In realitate, ea se practica uneori din, vanitate, alteori din lene, adeseori din frica, si aproape intotdeauna din toate aceste trei motive laolalta.
De fapt, ce sunt generozitatea, clementa, omenia, daca nu mila aplicata celor slabi, celor vinovati, sau omenirii in general?
Cine ar fi stiut de Hector, daca Troia ar fi fost fericita?
Darurile cuceresc pe oameni si pe zei. Pana si Iupiter e impacat cu daruri.
Mila, fata de un chin pe care l-ai provocat, se apropie de remuscare.
E mai usoara povara pe care o induri cu rabdare.
Suferinta umana nu poate decat sa intareasca in noi instinctul milei.
Oamenii n-ar fi fost niciodata altceva decat niste monstri, daca natura nu le-ar fi dat mila, sprijinita pe ratiune.
Mila, cand nu e insotita de o iubire infinita, e mai ofensatoare decat dispretul.
Fericit cel ce indrazneste sa apere cu barbatie ceea ce iubeste.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.