Citate de Alexander Pope

A gresi e omenesc, a ierta, dumnezeiesc. (Un eseu despre critică)

Sa nu-i iei omului speranta! Sa nu-i zdruncini increderea in oameni.

Viata nu mai are rost cand speranta sau increderea lipseste. Trebuie sa mergi inainte…, deoarece cand totul s-a prabusit si cand sufletul dobandeste certitudinea ca nimic nu mai foloseste la nimic, ca a ajuns la limita poate, iti spui: la ce bun ?

Cei mai mari dusmani ai omului sunt teama si speranta.

Adeseori luăm speranța drept certitudine, pentru a-i purta noroc. © CCC

Trebuie sa trecem peste dezamagirile noastre; in asta consta arta de a trai.

Omul superior rămâne credincios speranței. A nu persevera este fapta unui laș. (Herakles, 421-416)

Speranta este numele unui bun nesigur.

Atata vreme cat exista viata, exista si speranta.

Nu spera în ceea ce nu se poate spera. © CCC

Este gresit a afirma ca un om de oarecare merit trebuie sa-si socoteasca sortii vietii si ai mortii. Nu, singurul lucru pe care trebuie sa-l aiba in vedere atunci cand actioneaza, este daca ceea ce face este drept sau nu, daca se poarta ca un barbat sau ca un las.

Nimic nu trebuie sa fie inaccesibil sperantelor. Poti spera in orice, pentru ca viata insasi e o speranta.

Natura si legile naturii stateau ascunse in noapte, Dumnezeu a spus: „Sa fie Newton!” Si totul s-a luminat!

În viaţa fiecăruia se întâmplă ca, dintr-odată, poarta trântită în nas să se întredeschidă, zăbrelele să se dea la o parte, nu-ul definitiv să nu mai fie decât un poate, lumea să se transfigureze, un sânge nou să ne curgă prin vine. Aceasta-i speranţa. (Trestia revoltată)

…Raul isi are in lume compensatiile lui…poti sa te refaci din nenorociri si…in primejdii nu-ti rupi intotdeauna gatul...

“Intr-o zi totul va fi bine”, iata speranta noastra. “Totul este bine de pe acum”, iata iluzia care ne insala.

Dupa furtunile sufletului, ca si dupa ale naturii, invie flori ce le credeam uscate.

Infraneaza-ti teama prin speranta. Nici un motiv de temere nu e atat de puternic, ca sa nu fie si mai puternica convingerea ca uneori cele temute ne potolesc si cele sperate ne amagesc.

Viata se cere prelungita cu inalte sperante.

A greși este omenesc, a ierta este divin. (Un eseu despre critică) © CCC