(...) Cine are dreptate? Einstein a dat verdictul. Toata lumea are dreptate, a spus el. Pierderea rigiditatii timpului a dus la dispariția conceptelor universale de simultaneitate, de trecut, de prezent si de viitor. Pentru Françoise, fulgerul a lovit simultan ambele capete ale vagonului. Dar, acelasi "timp" al lui Françoise nu este acelasi timp cu al lui Paul și Barbara care sunt in miscare in raport cu ea (in sens invers). Daca Françoise defineste momentul in care fulgerul loveste partea din față a vagonului ca "prezentul" ei, ea vede, de asemenea, fulgerul lovind si partea din spate in ceea ce este "prezentul" ei, dar Paul vede fulgerul lovind partea din spate mai tarziu, adică in "viitorul" lui Françoise, in timp ce Barbara il vede in trecutul lui "Francoise. (...)
(Melodia secreta)
© CCC
În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că, în timp ce oamenii continuă să construiască peisaje urbane, împărțim aceste spații cu alte specii.
© CCC
Stelele sunt stramosii nostri; suntem praf de stele: este una dintre marile descoperiri ale astronomiei contemporane.
(Interviuri cu Colette Mesnage)
© CCC
Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc
Și scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceață;
Prin codri de simboluri petrece omu-n viață
Și toate-l cercetează cu-n ochi prietenesc.
(Corespunderi)
(Traducere de Al. Philippide)
Studiază natura, iubește natura, rămâi aproape de natură. Nu te va dezamăgi niciodată.
© CCC
Frumosul exprima acordul intre facultatile noastre sensibile si facultatile noastre intelectuale.
(Haosul)
© CCC
Ca orice om, fara indoiala inca de pe vremea pictorilor din pestera Lascaux - poate chiar inainte de ei – si eu ma intreb despre sensul vietii noastre si despre existenta unei vieti de apoi, a unei transcendente, oricare ar fi forma ei. Hazardul, din nou, este un element fundamental al cresterii complexitatii. Dar este el autoritatea suprema? Tot ce exista este rezultatul purei intamplari? Nu cred. Dar atunci? Ce sau cine? As vrea atat de mult sa stiu... Adesea, sunt intrebat: "Sunteti credincios?" Iar eu raspund: "Cred ca da, dar nu stiu in ce cred!"
© CCC
Natura ne înconjoară de la parcuri și curți până la străzi și alei. Data viitoare când ieșiți la plimbare, călcați ușor și amintiți-vă că suntem atât locuitori, cât și administratori ai naturii în cartierele noastre.
© CCC
La inceput, Pamantul se rotea in jurul axei sale in cinci ore. De atunci, rotatia s-a incetinit mult, franata de fortele gravitationale pe care Luna le exercita asupra lui. Aceasta va continua sa se incetineasca. Ziua de douazeci si patru de ore se va extinde pana la patruzeci si opt de ore, timp de saptamani, luni, ani... Dar cei carora nu le place sa fie deranjati in tabieturile lor pot sta linistiti. Chiar daca vor deveni centenari, vor trebui sa adauge doar cel mult vreo treizeci de secunde la ziua lor.
(Melodia secreta)
© CCC
Natura trage mereu covorul de sub idealurile noastre pompoase.
© CCC
Stiinta nu trebuie sa mai fie exclusivista, ci sa faca parte integranta din cultura.
© CCC
Natura si legile naturii stateau ascunse in noapte,
Dumnezeu a spus: „Sa fie Newton!” Si totul s-a luminat!
Toată viața mea, noile privelisti ale Naturii m-au facut sa ma bucur ca un copil.
© CCC
Frumusetea formelor unei sculpturi de Rodin, liniile perfecte ale corpului feminin sau linia fragilă și delicată a unui trandafir, iata tot atatea plăceri estetice pe care ni le ofera forța electromagnetică. Fără ea, lumea, lipsită de formă, ar fi terna. Lasati doar in seama gravitației, atomii ar fi gigantici, iar stelele ar fi doar nuclee imense de protoni sau de neutroni.
(Melodia secreta)
© CCC
Stelele sunt stramosii nostri. Ele au fabricat prin alchimia lor nucleara toate elementele din care suntem constituiti si care sunt responsabile de frumusetea si complexitatea lumii. O statuie a lui Rodin, petalele unui trandafir, fiarele salbatice, fiintele umane sunt doar praf de stele.
(Dictionar iubitor al cerului si al stelelor)
© CCC
Fiecare fir de iarbă, fiecare fir de grâu, fiecare fir de floarea-soarelui ori de porumb, noaptea, deschide ochii, privește slava... Deschide larg buzele, respiră văzduh... Deschide larg brațele, îmbrățișează răcoarea udă. Răcoarea e lacrima stelelor.
(Desculț)
Adu-mi apusul de soare-ntr-o cupă,
Socoate cănile din zori - şi după
Să-mi spui cu Rouă câte-s pline,
Şi dimineaţa cât se-ntinde -
Când doarme ţesătoarea - cine
Mai ţese pânzele senine!
Şi scrie-mi câte note ai simţit
În extazul Prihorului ameţit
În ramul plin de uimire nouă -
Ţestoasa câte plimbări a făcut -
Albina câte potire a băut,
La marea Orgie cu rouă!
Bolta curcubeului de cine e dusă
Şi cine mână zarea supusă
Cu nuiele subţiri de Azur?
Degetele cui sunt stalactite -
Salbele nopţii de cine-s socotite
De nu s-a pierdut vreuna-mprejur?
Şi cine a clădit Căscioara Albă, cine
A zăvorât ferestrele atât de bine
Ca spiritu-mi să nu pătrundă în larg?
Cine-ntr-o zi de gală anume
Îmi va deschide dincolo de lume
Şi voi lăsa zorzoanele în prag?
(traducere de Ileana Mihai-Ştefănescu)