Citate de Camil Petrescu

Dragostea e ca pojarul. Toți trebuie să trecem prin ea. © CCC

Dacă dragostea îi face inteligenți pe proști, uneori îi face foarte proști pe cei inteligenți. © CCC

A-ti da voie sa iubesti inseamna a iubi deja. © CCC

Orice dragoste e o încătuşare. Chiar dacă o dulce încătuşare.

Iubirea arata o armonie intre doua fapturi care era deja ursita de la inceputul timpurilor.

Ah! Dragă Iubire, furiile tale, zâmbetele tale, marea ta voință și datoria ta, venirea și fuga ta, ce putem înțelege din toate astea? (Hadewijch din Anvers) © CCC

Cat timp iubesti, ierti.

Lumina ce-o simt navalindu-mi in piept cand te vad, oare nu e un strop din lumina creata in ziua dintai, din lumina aceea-nsetata adanc de viata?   Nimicul zacea-n agonie, cand singur plutea-n intuneric si dat-a un semn Nepatrunsul: "Sa fie lumina!"   O mare si-un vifor nebun de lumina facutu-s-a-n clipa: o sete era de pacate, de doruri, de-avanturi, de patimi,   o sete de lume si soare. Dar unde-a pierit orbitoarea lumina de-atunci - cine stie?   Lumina, ce-o simt navalindu-mi in piept cand te vad - minunato, e poate ca ultimul strop din lumina creata in ziua dintai. (Lumina)

In teorie, iti poti iubi aproapele chiar de departe: de aproape este ca si imposibil.

Iubim fără să ştim ce‑i iubirea şi cînd ştim nu mai reuşim să iubim.

Am fost la târgul de păsări Şi-am cumpărat păsări Pentru tine, dragostea mea. Am fost la târgul de flori Şi-am cumpărat flori Pentru tine, dragostea mea Am fost la târgul de fiare vechi Şi-am cumpărat lanţuri, Lanţuri grele, Pentru tine, dragostea mea. Apoi m-am dus la târgul de sclave, Te-am căutat, Dar nu te-am găsit, dragostea mea. (Pentru tine, dragostea mea)   Pour toi mon amour Je suis allé au marché aux oiseaux Et j'ai acheté des oiseaux Pour toi, mon amour. Je suis allé au marché aux fleurs Et j'ai acheté des fleurs Pour toi, mon amour. Je suis allé au marché à la ferraille Et j'ai acheté des chaines, De lourdes chaines, Pour toi, mon amour. Et puis je suis allé au marché aux esclaves Et je t'ai cherchée, Mais je ne t'ai pas trouvée, Mon amour.

Trec izvoarele în râuri, Râurile curg spre mare. Nevăzute, limpezi brâuri Leagă boarea de-altă boare.   Nu-i nimic stingher în Fire. Toate tind să se îmbine Într-o tainică iubire - De ce nu și eu cu tine?   Munții-aștern pe cer săruturi Val pe val se-mbrățișează. Care-i floarea fără fluturi? Am fugi de ea, cu groază.   Soarele în brațe strânge Globul. Luna-n mări se scaldă. Ce-ar fi viața mea? – s-ar frânge Fără sărutarea-ți caldă. (Filosofia dragostei)

Ah! Oamenii nu stiu sa iubeasca! (Cel mai fericit dintre cei trei) © CCC

Eu nu regret povestea de iubire, dar e nespus de trist și de ciudat să simți c-asemeni unui fir subțire ceva frumos din tine s-a sfărmat.   Și nu mai știu anume ce, și-anume când, căci toate ca-ntr-un vis s-au petrecut de-ți vine să pornești, pe alții întrebând de-au fost aievea cele ce-au trecut. (Eu nu regret)

Ea devenise încetul cu încetul cuvânt, fuioare de suflet în vânt, delfin în ghearele sprâncenelor mele, piatră stârnind în apă inele, stea înlăuntrul genunchiului meu, cer înlăuntrul umărului meu, eu înlăuntrul eului meu. (Semn 12)

Ce e iubirea? E o nebunie, E bucurie sau melancolie? Bucurii, mai ales, Sunt multe sau nici una? Ce e iubirea? Dacă doriți, Cea mai dulce nebunie! Plină de bucurie și melancolie: Amândouă! În tristețea ei, merită toată bucuria, Dacă doriți! Vă rog, unde, Iubirea se-ascunde? Rămâne îndelung Oriunde? O poți lega când o găsești; Vă rog, unde? Cu zilele de primăvară Iubirea vine și pleacă: Pe munți, prin văi Se află căile Iubirii. Apoi te părăsește și te dezamăgește În zilele de primăvară. (Ce e iubirea?) © CCC

Cea mai frumoasă mare: nu a fost traversată încă. Cel mai frumos copil: nu a crescut încă. Cele mai frumoase zile ale noastre: nu le-am trăit încă. Și cele mai frumoase cuvinte pe care aș vrea să ți le spun nu le-am spus încă... (Poezie din 24 septembrie 1945) © CCC

Despartirile pentru indragostiti nu sunt decat garile in care asteapta proximul tren ...

Ura si dragostea sunt intr-o privinta nedespartite; omul niciodata nu uraste pe altul, decat din iubire fata de sine.

Flacăra acestei inimi, soarele acestor ochi, Viața vieții mele, sufletul sufletului meu, află că doar o rază de pe chipul tău poate sparge marmura și arde diamantele. (Adonis) © CCC