Nu ajungi sa intelegi pe un om decat dupa moartea lui. Atata timp cat cineva traieste, toate faptele pe care le va mai putea face si despre care nu stii nimic sunt un fel de necunoscute care falsifica orice calcul. Moartea fixeaza, in sfarsit, limitele care-l contureaza; e ca si cum insul s-ar desparti de posibilitatile lui si s-ar izola; te invartesti in jurul lui, il vezi, in fine, de la distanta, poti sa-l judeci in ansamblul lui.
Daca am cunoaste toate tainele universului, am cadea indata intr-un plictis enorm.
Exista doar un lucru bun, stiinta, si doar unul rau, nestiinta.
Acel ce stie mai mult va fi cel mai deprimat de timpul ce se pierde.
Mintea omeneasca trece vesnic peste barierele ce i s-au pus si, cu cat acele bariere sunt mai greu de depasit, cu atat avantul ei e mai puternic.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.