Binele, ca si raul, se afla permanent in noi. Sunt doua elemente care stau alaturi, se pandesc si se incaiera, fara ca vreunul sa vrea sa ramana invins. Cand unul ne indeamna spre dreapta, celalalt ne ademeneste spre stanga. Unul ne impinge inainte si altul ne smuceste inapoi…intre ele sta sufletul nostru, care nu prea stie de al cui indemn sa asculte.
Daca cel ce invinge este bun, nu inseamna ca cel invins este rau.
Oamenii se corecteaza uneori mai bine cand vad raul decat cand vad binele; si este bine sa ne obisnuim a profita de rau, mai ales ca il gasim atat de des: binele, din contra, este foarte rar.
Unul dintre cele mai grele lucruri este sa pui in armonie raul cu binele…si totusi, in lumea asta, ele se gasesc laolalta…si aceasta imbinare produce durere si fericire.
La toti oamenii, raul se imbina cu binele.
Nu-ti este permis sa faci nici cel mai mic rau in numele unui mare bine.
Căutăm binele fără a-l găsi vreodată, în schimb găsim răul fără să-l căutăm.
Trebuie sa stim sa luam si binele si raul cu inima usoara.
Răul e scris pe aramă, binele - pe nisip.
A considera Raul drept opusul Virtutii inseamna sa-l onorezi prea mult.
© CCC
Binele nu poate fi practicat decat cu conditia de a fi cunoscut, dorit, voit.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.