Nu-i diamantul marea-ncununare
Ci lacrima pe care o culeg
Din geana ta, și încă nu-înțeleg
Ce te-a putut răni atât de tare.
Fără durere visul nu-i întreg,
Nici plânsul, zâmbet, fără alinare
Și nici un fel de importanță n-are
După trezirea ta, cu ce m-aleg.
Cât timp te pot simți supusă mie
Și încă-i noapte, și ți-e somn, și-i cald,
Străbat în gând întreaga veșnicie
Și-ntr-un ocean de liniște mă scald
Veghindu-te cu dragoste mai vie
Decât pe vremuri, stema, un herald.
(Cât timp te pot simți supusă mie)
Imi lipseste curajul sa caut acel limbaj capabil sa exprime adecvat paradoxurile incalculabile ale iubirii.
Dragostea, ura, n-ai decât de ales, totul se află sub acelaşi acoperiş şi poţi, dedublându-ţi existenţa, să dezmierzi cu o mână şi să loveşti cu cealaltă.
(Legăturile primejdioase)
Spui ca iubesti ploaia, dar iti iei umbrela cand te plimbi prin ploaie. Spui ca iubesti soarele, dar cauti umbra cand soarele straluceste. Spui ca iubesti vantul, dar cand bate vantul, inchizi fereastra. De aceea, mi-e teama cand spui ca ma iubesti.
© CCC
O, şi marea, marea purpurie uneori ca focul şi amurgurile încărcate de splendoare şi smochinii în grădinile Alamedei, da, şi toate străduţele alea sucite şi casele roze şi albastre şi galbene şi grădinile de trandafiri şi iasomia şi muşcatele şi cactuşii şi Gibraltarul ca o fată unde eu eram Floarea de munte, da, cînd mi-am pus trandafirul în păr, cum făceau fetele din Andaluzia sau să-mi pun unul roşu, da, şi cum m-a sărutat el sub zidul maur.
(Ulise)
Cine imi suporta greselile devine stapanul meu, chiar daca imi este servitor.
Te vad peste tot, in stele, in râu, pentru mine esti tot ceea ce exista; realitatea tuturor lucrurilor.
© CCC
Iubirea arata o armonie intre doua fapturi care era deja ursita de la inceputul timpurilor.
Dacă ai fi un râu, eu m-aş face nor, să nu te las să seci.
Cand vrei sa te convingi daca ai iubit cu adevarat o femeie, reciteste poeziile pe care i le-ai scris. Sunt cardiograme fara gres.
Cine iubeste si este iubit nu va mai fi niciodata acelasi om ca inainte.
Trecem adeseori de la iubire la ambiție, dar nu ne întoarcem de la ambiție la iubire.
Când cuvintele nu mai pot exprima ceea ce simte inima, există faptele şi mai ales privirile. Încercăm să ne exprimăm sentimentele prin cuvinte, dar unele sunt atât de puternice încât indiferent câte litere am aduna, nu vor fi suficiente pentru a spune ceea ce simțim.
© CCC
Rataceste orice om, cat timp cu zel se straduieste.
Iubim fără să ştim ce‑i iubirea şi cînd ştim nu mai reuşim să iubim.
Acela care iubeste pentru prima oara,
chiar daca este fara de noroc, este un zeu,
dar cel care pentru a doua oara
iubeste fara noroc, este un prost.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.