Cine a învățat să moară s-a dezvatat să fie sclav. (Eseuri)
Michel de Montaigne
Despotul nu-si poate exercita puterea decat dacă oamenii lui se tem de el. Frica, prin excelenta, este, desigur, cea fata de moarte pentru că moartea este ireversibilă (nu este valabil acelasi lucru in cazul pierderii bunurilor). Dar ce mai poate face despotul împotriva celui care a învățat să nu se teama de moarte?
Omeneste vorbind, moartea are si o parte frumoasa; pune capat batranetii.
Avusese norocul să fie văduv de mai multe ori.
(Parizianul eliberat)
© CCC
Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală.
M-am născut pe 11 noiembrie 1918 la ora 23:15, în satul în care locuiesc și unde voi muri.
Mama îmi spunea adesea: „Am așteptat până noaptea să te nasc...”
Și adăuga, făcând cu ochiul din spatele ochelarilor:
„Habar n-avem să venim pe lume pe 11 noiembrie 1918: te-am născut în durere și în indiferență generală!”
(Jurnalul unui curios de la țară)
© CCC
Nu voi muri pe de-a-ntregul; o buna parte din mine va infrange moartea.
A pleca inseamna a muri putin, dar a muri inseamna a pleca mult.
Partir, c'est mourir un peu, mais mourir, c'est partir beaucoup.
© CCC
Maturitatea este cea mai frumoasă dintre toate vârstele. Eşti destul de bătrân pentru a-ţi recunoaşte greşelile şi încă destul de tânăr pentru a mai face altele.
© CCC
Faptul ca toate vietile de pe pamant se sfarsesc cu moartea nu dovedeste ca moartea e tinta vietii.
De-amenintari nu-ti pasa, cand nu te temi de moarte.
Dacă vrei să dobândeşti puterea de a suporta viaţa, fii gata să accepţi moartea.
(Încercări de psihanaliză, 1905)
Nu-mi pasă de moarte. Dar mă doare sufletul să părăsesc viața.
(César)
Moartea, ca si viata, isi are tainele ei de dureri si de voluptate: totul e sa le cunosti.
Moartea loveste nepartinitoare cu lovituri de picior in usa saracului ca si in portile imparatilor.
Da, e rău să mori, căci, dacă nu ar fi fost o nenorocire, zeii ar fi murit şi ei.
(Fragmente)
Limita dintre viaţă şi moarte se numeşte tăcere.
Nu murim pentru totdeauna; chiar dacă murim, prin credinţă suntem vii.
Ce dulce mor şi fără suferinţă zăpada, norii, zilele şi umbrele.