Alte evenimente

6 decembrie

1912: Descoperirea bustului lui Nefertiti, regina Egiptului si sotia lui Akhenaton (inițial Amenhotep IV)

La Tell el-Amarna, în Egipt, noua capitala a regelui Akhenaton, a fost descoperit un bust policrom de gresie, reprezentând-o pe regina egipteana Nefertiti.

Bustul lui Nefertiti este o sculptură din calcar pictat, din secolul al XIV-lea i.e.n., reprezentand-o pe Nefertiti, soţia regala a faraonului egiptean din dinastia a XVIII-a, Akhenaton. Această lucrare, simbol al perioadei Amarna, a devenit un arhetip al frumuseţii feminine. Se presupune ca lucrarea ar apartine sculptorului Tuthmos si a fost descoperita pe 6 decembrie 1912, la Tell el-Amarna, de către o echipă condusă de arheologul german Ludwig Borchardt.

Bustul, sculptat probabil in 1340 i.e.n., reprezinta un cap de femeie cu gâtul lung, sprâncene usor arcuite, pometi inalti, nas fin şi buze pictate cu roz inchis. Acesta constă dintr-un bloc de calcar acoperit cu stuc pictat, are 47 cm înălţime şi o greutate de aproximativ 20 kg. Faţa, perfect simetrica, este intacta, cu excepţia ochiului stang, care nu poseda incrustatia de cuarţ, reprezentând irisul, asa cum se poate vedea la ochiul drept.

După descoperirea bustului, Borchardt a presupus ca irisul de cuarţ al ochiului stâng a căzut printre ruinele atelierului lui Tuthmes, dar desi a fost cautat cu mare atentie, acesta nu a fost gasit in molozul casei. Absenta irisului ar putea fi datorata faptului ca Nefertiti suferea de o infecţie oftalmica şi era efectiv oarba de ochiul stâng, deşi prezenţa irisului la alte statui contrazic aceasta posibilitate. Dietrich Wildung a emis ipoteza că bustul a fost un model pentru portretele oficiale şi a fost folosit de către sculptor ca material didactic, pentru a prezenta discipolilor sai structura internă a ochiului, ceea ce justifică lipsa irisului stang. Gardner’s Art Through the Ages si Silverman prezinta o ipoteza similara. Zahi Hawass sugerează că irisul ochiului stang ar fi putut exista initial, dar a fost distrus ulterior.

Nefertiti poartă o coroană albastra formata din benzi orizontale prinse la spate, o diademă de aur şi un ureus care nu mai este vizibil astazi. Nu se vede niciun fir de păr sub coroana pe care o poarta si pare a fi rasa pe cap. Gatul este înconjurat de un colier mare, cu motive florale. Urechile au suferit si ele unele deteriorari.

Bustul este taiat deasupra umerilor. Gardner’s Art Through the Ages sugerează că “Prin acest bust elegant, Tuthmes poate a facut aluzie la o floare cu o corola mare si grea sustinuta de o tija subtire, exagerand greutatea capului încoronat şi lungimea gâtului.” Potrivit lui David Silverman, bustul lui Nefertiti reflecta stilul clasic al artei egiptene, indepartandu-se de “excentricităţile” artei amarniene, dezvoltate în timpul domniei lui Akhenaton. Funcţia exactă a acestui bust este necunoscută, dar este posibil ca el sa fi servit drept model pentru un sculptor. Este, probabil, un bust sculptat în Teba: fata trasa a modelului se potriveste mai bine cu stilul teban decat cu arta extravaganta din Tell el-Amarna. În plus, bustul este un gen care nu exista în arta egipteana.

Nefertiti, al carei nume intreg era Neferneferouaton-Nefertiti, insemnand, literalmente, “Frumoasa a venit”, a fost sotia faraonului Akhenaton (Servitor al lui Aton), care a lansat o reformă religioasă majoră prin introducerea cultului monoteist al discului solar Aton.

Originile lui Nefertiti sunt incerte. Ea apare impreuna cu Akhenaton in basoreliefurile de la Tell el-Amarna. In cazul în care nu apartine familiei apropiate a regelui, tinand cont de faptul ca părinţii ei nu au fost niciodată menţionati, numele său pare să o desemneze ca pe o străină. Se poate sa fi fost o printesa asiatica din Mitann. Cu toate acestea, indiciile găsite în mormântul neterminat al unui înalt oficial pe nume Ay, care a devenit faraon după Tutankhamon, atestă că aceasta a aparţinut elitei egiptene. Pe pereţii acestui mormânt, sapat în stâncile din Amarna, pot fi vazuti Ay si soţia sa Tiy, primind coliere de aur oferite de către Akhenaton şi Nefertiti, ceea ce era o mare onoare pentru un bărbat şi ceva neobisnuit pentru o femeie.

Este posibil ca ea sa fi fost co-regenta a Egiptului, impreuna cu Akhenaton, care a domnit intre 1352-1336 i.e.n. A urmat cultul zeului soare Aton, initiat de sotul ei. Dintre cele sase fiice ale sale, doua au devenit regine ale Egiptului, dintre care una, pe nume Ânkhésenpaaton, viitoarea Ankhesenamum, va fi soţia lui Tutankhamon. In al doisprezecele an al domniei lui Akhenaton, in urma pierderii favorurilor regelui, nu se stie daca Nefertiti s-a retras de la curte sau a murit.

De la descoperirea sa, bustul lui Nefertiti a facut obiectul unei cereri constante de restituire din partea Egiptului catre Germania. Acesta a fost depozitat in mai multe locaţii din Germania, inclusiv intr-o mină de sare din Merkers-Kieselbach, Muzeul Dahlem din Berlin, Muzeul Egiptean din Charlottenburg, şi Muzeul Altes. Bustul se afla în prezent la Muzeul Neues din Berlin, unde a fost expus înainte de Al Doilea Război Mondial.

Muzeul Neues din Berlin

Ureus: reprezentare a “gatului” șarpelui naja, a cobrei-femela, care in pozitie de atac are gatul dilatat. In Egiptul antic, era un simbol al soarelui si orna coroana faraonilor ca semn al regalității, avand funcţia de a proteja faraonul împotriva duşmanilor săi.

Stuc: amestec de ipsos cu praf de marmură, clei și substanțe minerale colorante, care, prin uscare și lustruire, capătă aspectul marmurii.

963: Leon al VIII-lea este ales Papă

1534: A fost fondat orașul San Francisco de Quito, de către Sebastian de Belalcazar și Diego de Almagro, în prezent capitala statului Ecuador

1768: A fost publicată prima ediție a volumelor  “Encyclopaedia Britannica”

Encyclopædia Britannica este cea mai veche lucrare de referinţă publicată în limba engleză fără întrerupere. Prima ediţie a apărut în trei volume, între 1768 şi 1771, la Edinburgh, Scoţia.

1877: Inventatorul american Thomas Alva Edison a realizat prima înregistrare sonoră recitând “Mary had a Little Lamb”, la West Orange, New Jersey

1880: A fost emis decretul potrivit căruia, orașul Buenos Aires a devenit capitala Republicii Argentina

1892: La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg a avut loc premiera baletului “Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E. T. A. Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov)

1912: A avut loc la Brăila primul Congres al muncitorilor din toate porturile României; s-a constituit Uniunea lucrătorilor de transport pe apă și pe uscat din România

1917: Finlanda se declară independentă față de Rusia. Ziua nationala a Finlandei.

1917: Explozia de la Halifax face victime peste 1900 de persoane, de asemenea distruge o parte din orașul Halifax, Noua Scoție

1944: Depune juramântul ultimul guvern dinainte de 1989 în care erau reprezentate partidele burgheze (6 decembrie 1944– 5 martie 1945). Premier era Nicolae Rădescu, PNȚ și PNL dețineau 7 ministere, iar FND, 8 ministere

1947: Logodna neoficiala a Regelui Mihai I cu Principesa Anne de Bourbon-Parma

1965: S-au încheiat lucrarile la prima magistrală feroviara electrificată din România, Brașov-Predeal

1971: Rezolutia Adunarii Generale a ONU, privind dreptul popoarelor la libertate, autodeterminare

1973: Gerald Ford depune jurământul în calitate de președinte al SUA, în urma demisiei lui Richard Nixon. A fost singurul președinte al Statelor Unite care nu a fost ales prin vot

1978: Spania își aprobă ultima constituție prin referendum.

1998: S-a constituit Casa Națională de Asigurari de Sănătate