Iubeşti - când ulciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.
Iubeşti - când suavă icoana
ce-ţi faci în durere prin veac
o ţii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.
Iubeşti - când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânţi să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.
Iubeşti - când simţiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.
Iubeşti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îţi este-n aceeaşi măsură
şi lavă pătrunsă de lună.
(Iubire)
A iubi inseamna, poate, a lumina partea cea mai frumoasa din noi.
O dragoste apusa e ca un vulcan: niciodata nu poti zice c-a trecut pericolul de a izbucni din nou.
Iubirea nu este oare sentimentul cel mai heraclitean din cîte există? Nu te scalzi de două ori în aceeaşi iubire.
(Atentat)
Iubirea neimpartasita este singura care durează: nu te părăsește niciodată.
© CCC
A nu iubi nu e nimica, a nu putea iubi e grozav.
In arta, ca si in iubire, instinctul ajunge, iar stiinta nu raspandeste in preajma ei decat o lumina inoportuna. Desi frumusetea se releva din geometrie, numai sentimentul singur e in stare sa-i surprinda formele delicate.
Dragostea vrea sa iasa din sine si sa se confunde cu victima sa, asemenea invingatorului cu invinsul, dar pastrandu-si totusi privilegiile de cuceritor.
Dragostea ascunde o seamă de păcate.
Cat timp iubesti, ierti.
Dragoste: o nebunie temporara vindecabila prin casatorie sau prin indepartarea pacientului de influentele care au provocat tulburarea.
Nu pot impiedica traiectoria gandurilor, intocmai cum nu poti opri valurile marii sa se intoarca la tarm.
...O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie. Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei.
Totul serbează
Și cântă împrejur:
Valea-nflorită,
Aprinsul azur!
Și tremură orice
Frunza pe ram!
Stăpân pe huceaguri
E-al păsării neam!
Dorul din piept
Nu-l stăvilești!
Să vezi! Să auzi!
Acum să trăiești!
Iubire! viața
Îți este dragă;
Tu ai creat
Lumea întreagă!
Tu dărui – frunza
Bătrânului nuc;
Lanului – aur,
Ramului – suc.
Vino la mine
Chip îngeresc!
O, cum mă iubești!
Cum te iubesc!
Când lăcrămioara
Răsare-n desis,
Și pasărea – cerul
Îl ia pieptiș!
Doar dragostea ta
Îmi trebuie mie,
Ea-mi dăruie viață
Și bucurie!
Există în toate
Un dor de-a trăi -
Fi-vei ferice
De mă vei iubi!
(Cântec de mai)
(trad. Nicolae Dabija)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.