Nimeni cu soarta pe care o are, sau ratiunea i-a dat-o, sau i-a aruncat-o intamplarea, nu-i multumit, si lauda pe cei ce bat cai diferite.
Să mori înseamnă să refuzi orice înțelegere, și pentru totdeauna, din partea altora.
Ce dulce mor şi fără suferinţă zăpada, norii, zilele şi umbrele.
Ab ovo usque ad mala.
De la ou pana la mere. (sens figurat: de la inceput pana la sfarsit)
(Horatius, Satirae)
Nu ca mi-ar fi teama de moarte, dar as prefera sa nu fiu acolo cand o sa vina dupa mine.
Nenorocirea e ca moartea nu constituie un fenomen intamplator sau ceva iesit din comun, ci o intalnim la tot pasul.
Crisalida se sfarama cand zboara fluturele. De ce te-ai plange, ca de la tine, nimicindu-te, a plecat libera in lume ideea pe care ai hranit-o din insasi fiinta ta.
Dulce si de cinste este a muri pentru patrie.
Paulum sepultae distat inertiae
Celata virtus.
Virtutea nemanifestata nu-i departe de lipsa de pricepere.
(Horatius, Odae)
Moartea unui om mă micșorează, pentru că omenirea sunt eu.
Nu cred in viata de apoi, dar o sa-mi iau lenjerie de schimb cu mine.
Cine are noroc de a avea destul sa nu doreasca mai mult.
Mania e o nebunie scurta.
Uite-aşa ţi se face dor de moarte. Ca să nu mai vezi, să nu mai auzi.
Cel mai important e ca omul să aştepte docil moartea ca pe o decădere firească a acelor elemente din care e conceput. Fiindcă această purtare e în acord cu natura, iar ceea ce e în acord cu natura nu poate fi rău.
Sa-ti inchipui ca fiecare zi ce-ti rasare este ultima.
Bis repetita placent.
Ce este cerut de două ori place.
(Horatius)
Dacă moartea ar fi un bine, atunci zeii nu ar fi nemuritori.
(Poeme și fragmente)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.