Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viața este un lut căruia voința îi dă forma.

Vremurile și condițiile se schimbă atât de rapid încât trebuie să ne menținem obiectivul concentrat în mod constant asupra viitorului. © CCC

Singurul viitor al viitorului este acela de a deveni trecut. Când viitorul se aruncă asupra noastră, este atât de dornic să se schimbe în trecut, încât ia doar pentru o clipă, cât un suspin, cât un clipit, cât o fulgerare, forma fragilă a prezentului. Aproape că s-ar putea susține că timpul are o singură idee: să sară peste etapa prezentului. (Într-o zi voi pleca fără să fi spus totul) © CCC

Toti oamenii iubesc lumina mai presus de orice, de aceea au inventat focul. (Pictorii cubisti) © CCC

Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi, sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati. (Discursul Regelui in Parlament, 2011)

Onoarea depinde adesea de ora pe care o arata pendula. © CCC

Ești un copil. Viitorul este scara pe care se urcă și mai este un etaj și iar un etaj și mereu un etaj și, apoi, apare acoperișul, se coboară scara, etaj după etaj, până la pivniță, și tu numești asta viitor. (Creșterea apelor, 1960)

Viitorul apartine celor care cred in frumusetea visurilor lor. © CCC

Viitorul nici nu se afla cu totul in mainile noastre, nici nu scapa complet vointei noastre.

Trecutul și viitorul există doar în relație cu tine; amândoi sunt unul, doar tu ești cel care crede că sunt doi. © CCC

Daca nu te gandesti la viitor, nu poti sa-l ai.

Până când o persoană a ajuns la vârsta potrivită pentru a alege o direcţie, zarul este deja aruncat şi momentul care a determinat viitorul a trecut de mult. © CCC

O femeie fara parfum nu are viitor.

Omul este in cautarea unui nou limbaj asupra caruia gramatica niciunei limbi nu va avea nimic de spus. (Caligrame) © CCC

Pe sub podul Mirabeau curge Sena cuminte Şi iubirile noastre — Se cade poate să-mi aduc aminte — După restrişti totdeauna venea bucuria fierbinte.   Noaptea vine, sună ceasul bătrân, Zilele trec, eu rămân.   Faţă-n faţă să stăm, mână-n mână În timp ce pe sub podul Braţelor noastre curge şi se-ngână Unda privirilor de-atâta timp străină.   Noaptea vine, sună ceasul bătrân, Zilele trec, eu rămân.   Se duc iubirile ca apa curgătoare, Se duc iubirile — Cât de înceată-i viaţa când doare Și cât de aprigă speranţa arzătoare.   Noaptea vine, sună ceasul bătrân, Zilele trec, eu rămân.   Zilele trec, săptămânile trec înainte, Nici timpurile duse Nu revin, nici iubirea fierbinte — Pe sub podul Mirabeau curge Sena cuminte.   Noaptea vine, sună ceasul bătrân, Zilele trec, eu rămân. (Podul Mirabeau) Poezie scrisă după despărțirea de pictorița Marie Laurencin în 1912.

Noaptea vine, suna ceasul batran, Zilele trec, eu raman. (Podul Mirabeau)

Vreau sa traiesc inuman, puternic si mandru Pentru ca am fost creat dupa chipul lui Dumnezeu. (Opere poetice complete) © CCC

Si te iubesc cu un fior atat de delicios de pur, incat de fiecare data cand imi imaginez zambetul tau, vocea ta, privirea ta tandra si glumeata mi se pare, chiar daca trebuie sa nu te mai revad, ca imaginea ta draga, aflata in mintea mea, ma va insoti mereu de acum inainte. (Scrisori catre Lou) Scrisori adresate Louisei de Coligny-Châtillon (aflata printre primii aviatori francezi), obiectul iubirii pasionale a lui Guillaume Apollinaire (pe care pictorita Marie Laurencin o respinsese) și care i-a inspirat Poemele pentru Lou. © CCC

Si viata mea, pentru ochii tai, incet se otraveste. (Brandusele de toamna) © CCC

Dulce poezie! Cea mai frumoasă dintre arte! Tu care, starnind in noi puterea creatoare, ne aduci aproape de tot de divinitate. (Femeia sezand) © CCC