Citate de Mihai Eminescu

Aduceti-va aminte in tot locul si in tot timpul ca pamantul este o insula plutitoare, pe care frigul, caldura, foamea, setea, boala si o mie de puteri nevazute se lupta cu inversunare, zi si noapte, pentru distrugerea omului. Veti intelege astfel ca sunteti tovarasul firesc al tuturor oamenilor care vietuiesc fara deosebire de culoare, de limba sau de patrie: ca unirea tuturor sfortarilor individuale este singura tactica care sa poata bate dusmanul comun; ca puterile voastre, resursele voastre, luminile voastre, unite cu cele ale tuturor aliatilor vostri, abia vor ajunge spre a castiga victoria.

Generaţie de demiurgi politici, paşoptiştii au beneficiat de doi factori favorizanţi: contextul internaţional şi extraordinara solidaritate națională. Asupra acestuia din urmă se cuvine stăruit, căci fără vigurosul curent de opinie publică, favorabil unirii, acţiunea lor ar fi rămas în aer. Când Kogălniceanu a spus că „Unirea naţiunea a facut-o”, el a exprimat concis o realitate fundamentală: elita şi masa au acţionat solidar şi unitar.

Vântul scutură toţi merii Poartă note de ghitară… Este rândul primăverii Bună sară! Evantaliul ascunde Vorbe dulci şi măşti frumoase… Dar de unde până unde? Sănătoase? Câte tragice tirade Declamate-n ironie… Dar aşa poate se cade Să şi fie. Ce dulceaţă prefăcută . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când din gură îşi sărută Ochişorii. De-ar putea noi ştim prea bine C-amândouă şi i-ar scoate Au geloase una d-alta Nu sunt toate? Dar astfel se tot împacă Sub umbrarul cel de viţe Gungurind ca pe o cracă Porumbiţe. Numai rozele durerii Printre râs s-amestecară Când de flori se scutur merii… Bună sară! (cca. 1881–1882) (Vântul scutură toți merii…)

Ceea ce omul a legat, natura nu mai poate desface. (Minunata lume nouă) sau Ceea ce omul a unit, natura nu poate să separe.

Dumnezeu nu e în cer, nu-i pe pământ; Dumnezeu e în inima noastră.

Nationalitatea trebuie sa fie simtita cu inima si nu vorbita numai cu gura. Ceea ce se simte si se respecta adanc se pronunta arareori.

Nu, dreptatea nu-i nimic fără putere.

Fiecare frumuseţe este cristalizarea suferinţelor universului.

Tu ești ca o vioară în care sunt închise toate cântarile, numai ele trebuiesc trezite de-o mână măiastră, și mâna ce te va trezi înăuntrul tău sunt eu. (Sărmanul Dionis)

Natia noastra, neamul nevoii.

Am inteles ca un om poate avea totul neavand nimic si nimic avand totul.

De-ar fi mijloace Şi-ar fi putinţă Cum m-aş mai face După dorinţă!   M-aş face-oglindă Strălucitoare Să te cuprindă Pân-la picioare.   Pieptene de-aur, Ce-n mângâiere Părul netează Fără durere.   Un vânt m-aş face Dulce de vară Să-ţi închiz ochii În orice sară.   Dar n-am mijloace Nici e putinţă De a mă face După dorinţă. (De-ar fi mijloace)

A nu iubi nu e nimica, a nu putea iubi e grozav.

Nu exista oameni mai neinduplecati sau mai duri decat cei preocupati intotdeauna de nefericirea lor.

O sa ma-ntrebi ce efect mi-a facut marea, pe care-o vad pentru-ntaia oara? Efectul unei nemarginiri pururea miscate... caci ea e schimbatoare la culoare si in miscari, de unde unii autori o si compara cu femeia... privirea marii linisteste, mai ales sufletele furtunoase.

E in zadar sa vorbesti celui ce nu vrea sa te asculte.

Lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu - ele sunt numai in sufletul nostru.

Schimbarea nu este niciodată ușoară și adesea creează discordie, dar atunci când oamenii se unesc pentru binele umanității și al Pământului, putem realiza lucruri mărețe. © CCC

Câteodată… prea arare… A târziu când arde lampa, Inima din loc îmi sare Când aud că sună clampa…   Este Ea. Deşarta casă Dintr-odată-mi pare plină, În privazul negru-al vieţi-mi E-o icoană de lumină.   Şi mi-i ciudă cum de vremea Să mai treacă se îndură, Când eu stau şoptind cu draga Mână-n mână, gură-n gură. (Singurătate)

Moravurile fara legi pot totul, legea fara moravuri, aproape nimic.