Mi-aşa de bine,
Mi-aşa de bine-atunci să-mi amintesc
Lacul verde şi foşnetul plopului,
Că undeva trăiesc ai mei, tata şi mama.
(Spovedania unui huligan)
Sa trecem deci caci toate-s trecatoare,
Ma voi intoarce-adeseori in gand.
O, amintirea-i corn de vanatoare
Al carui sunet moare-n vant.
(Corn de vanatoare)
Amintirea lucrurilor rele este plăcută celor care le-au depășit și adaugă puțină dulceață fericirilor de care se bucură.
(Maxime, sentințe și reflecții morale și politice)
© CCC
Amintirea este frunza care revine din caderea toamnei la stadiul de mugure al primaverii, eternalizand clipa marii noastre iubiri.
Nu ne amintim zile, ne amintim clipe.
Ce folos că ne bucurăm de fiecare clipă a vieții, dacă ne chinuiesc amintirile?
(Fresce interioare)
Exista amintiri atat de dureroase incat iti pricinuiesc o suferinta fizica.
Amintirile miros a iarbă cosită.
Amintirea ta este ca o carte iubita,
Pe care o citesti mereu si n-o inchizi niciodata.
(Amintirea ta, In gradina infantei)
© CCC
Nu uit nimic și pe nimeni. Iar cine a însemnat ceva în viața mea, un ceas măcar... nu mai are nici o șansă să-l uit.
Amintirea este în inimă.
(Scrisori)
Amintirile, copii bastarzi ai clipelor moarte. Ratacesc in gol si bat noaptea la fereastra noastra. Asa mor visele pe rand…Si noi zambim si ne uitam departe…Si nu stie nimeni ca venim de la ingropaciune.
Trecutul e noaptea – iar amintirile, candele, care cu vremea se sting.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.